Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În mai puţin de trei luni de la instalarea în funcţie, Cabinetul Orban a împrumutat 40 de miliarde de lei, reuşind să bată “performanţele” fostului guvern, care împrumutase în primele cinci luni ale anului trecut 33 de miliarde de lei, iar la sfârşitul lunii august ajunsese la 58,3 miliarde de lei. Ultimul împrumut, în valoare de trei miliarde de euro (14,5 miliarde de lei), a fost contractat marţi, iar îngrijorător este şi faptul că dobânzile la care se împrumută guvernul sunt în urcare, ceea ce duce la creşterea sarcinii fiscale lăsate moştenire.
Datoria publică a României a atins cifre record într-o perioadă de creştere a economiei, care ar fi putut să asigure, cel puţin teoretic, reducerea acesteia. Ultima statistică a Comisiei Europene, dată publicităţii în această săptămână, arată că în al treilea trimestru al anului trecut am fost campioni la creşterea datoriei guvernamentale raportate la Produsul Intern Brut (PIB). Deşi anul 2020 l-am început cu un guvern de dreapta, el nu va aduce o schimbare şi la acest capitol. România va continua să se împrumute într-un ritm alert pentru rostogolirea vechilor împrumuturi şi pentru finanţarea deficitului bugetar, ceea ce înseamnă că guvernul va continua să se împrumute pentru a plăti, în special, pensiile şi salariile angajaţilor din sectorul public.
Necesarul de finanţare: 87 de miliarde de lei
Pe acest fond, creşterea investiţiilor statului este imposibil de realizat. Nici celelalte surse - investiţiile străine directe şi fondurile europene - nu vor putea acoperi prezenţa limitată a statului în zona investiţională, pentru că nici ele nu sunt la un nivel optim faţă de necesarul României. Pentru acest an, guvernul şi-a programat împrumuturi de 86,9 miliarde de lei, din care 40,6 miliarde de lei vor fi utilizaţi pentru acoperirea deficitului bugetar, adică pentru acoperirea pensiilor şi salariilor, iar 46,3 miliarde de lei pentru refinanţarea datoriei.
Citește pe Antena3.ro
Mult mai vulnerabili decât în 2009
Din această perspectivă, am ajuns într-o situaţie mai grea decât ne aflam în anii crizei economice, pentru că datoria publică pe care o vom acumula în perioada 2017-2020 va fi mai mare decât cea angajată în intervalul 2009-2012. Să ne aducem aminte că la sfârşitul anului 2008, la izbucnirea crizei mondiale, datoria publică era de numai 69 de miliarde de lei, iar la finalul lui 2012 împrumuturile ajunseseră 136,9 miliarde de lei, cu 2,7 miliarde mai mici faţă de cele 139,6 miliarde de lei, pe care România le va contracta în perioada 2017-2020, potrivit estimărilor Comisiei Europene. Dacă ne raportăm la PIB, criza mondială a prins România cu o datorie publică de sub 13% din PIB, iar în noiembrie 2019 aceasta a ajuns la 37,1% din PIB, potrivit datelor Ministerului Finanţelor, în condiţiile în care creşterea economică a depăşit 4%. Starea bugetului public va deveni şi mai tensionată anul acesta, pe fondul frânării creşterii economice şi în absenţa unor măsuri care să ducă la restabilirea echilibrelor economice, iar eventualele şocuri externe vor fragiliza şi mai mult stabilitatea sa.
De ce cresc dobânzile la împrumuturi
Deficitele mari acumulate de România şi apetenţa sa în creştere pentru împrumuturi au transformat-o într-o ţară riscantă pentru investitori, iar acest lucru a dus la creşterea dobânzilor. România se prezintă astăzi cu un deficit bugetar mare şi cu un deficit de cont curent în continuă creştere. Motivul îl reprezintă importurile, care au crescut mult mai rapid decât exporturile în ultimii ani, pe fondul majorării veniturilor populaţiei. Pe de altă parte, perspectiva de rating a economiei a fost revizuită în jos la sfârşitul anului trecut de agenţia Standard & Poor’s, iar acest lucru nu avea cum să treacă neobservat de investitori.
Sărăcia fiscală limitează marja de manevră
Veniturile fiscale ale statului au fost la sfârşitul lunii noiembrie a anului trecut de 142,69 miliarde de lei, reprezentând doar 13,7% din PIB. Deşi au crescut uşor în valori nominale în ultimii ani, ele s-au redus ca raport în PIB. De exemplu, la sfârşitul perioadei similare din 2017, veniturile fiscale au fost de 128,35 miliarde de lei, dar ponderea lor în PIB era de 15,2%. Una din principalele surse este taxa pe valoarea adăugată, zonă în care România excelează la neîncasări. Sumele încasate din TVA au fost relativ apropiate în ultimii ani, dar au scăzut permanent ca pondere în PIB. Până în noiembrie 2019, se încasaseră din TVA 59,06 miliarde de lei, ceea ce a reprezentat 5,7% din PIB, după ce în perioada similară din 2017 se încasaseră 48,61 miliarde de lei, reprezentând 5,8% din PIB, acest declin survenind pe fondul creşterii economice.Frauda fiscală în ceea ce priveşte TVA se menţine la cote foarte mari, iar potrivit ultimului raport al Comisiei Europene, avem cea mai slabă rată de colectare a TVA din UE, cu o pierdere de 36% în 2017, cu 2% mai mult decât în 2016.
