Ce și cum mâncăm în 2024? "Farm to fork“, conceptul care devine emblema industriei alimentare românești

Pandemia a adus în prim-plan nevoia de localizare a producţiei, lanţurile de aprovizionare devin mai scurte, iar România are şansa reală să reducă deficitul uriaş din industria alimentară prin procesare locală, prin creşterea valorii adăugate, scrie Ziarul Financiar.

Cartea pe care trebuie să o joace împreună agrobusinessul şi industria alimentară se leagă direct de statutul României de mare producător agricol şi de mic jucător în industria alimentară.

Corelarea celor două, cu mai multă implicare din partea lanţurilor internaţionale de retail, ar putea schimba faţa unui sector de 12 miliarde de euro în prezent.

Cinci tendinţe în industria alimentară

1. Megaten­din­ţă: conceptul „farm to fork“ al UE câştigă teren şi se regă­seş­te tot mai des în strategiile şi comunicările com­paniilor din Româ­nia. Acesta a fost in­­trodusă în „bu­cătăriile“ firme­lor româneşti, înce­pând de la cele de talie mare, precum Transavia, unul dintre cei mai importanţi jucători din indus­tria cărnii, care afirmă că produsele sale sunt create 100% în Româ­nia, „de la bob la furculiţă“, şi conti­nuând cu companiile mai mici, pre­cum Com­ple­xul Turistic Păs­tră­văria Albota, care îşi pro­movează produsele ca fiind „de la fermă la farfurie“.

2. În 2024, totul e despre revenirea la rădăcini. Termenul de newstalgia, ce sugerează că vechiul devine nou, îşi face loc în vocabularul nostru, indiferent dacă suntem pregătiţi sau nu. În Bucureşti şi în alte mari oraşe din ţară, apar tot mai multe resturante care reinterpretează mâncarea românească. De asemenea, unele companii fac colaborări pentru a crea produse noi, comune, care au la bază un ingredient sau un produs tradiţional consacrat.

3. Mâncarea gata făcută şi meniul per­sonalizat, un trend ce se accentuează. Tendinţele globale din domeniul alimentar identificate de Mintel, companie de cerce­ta­re de piaţă, pentru 2024 subliniază creş­te­rea persona­lizării, a confortului şi a eficien­ţei în ceea ce priveşte alimentaţia, pe măsură ce diversi­tatea opţiunilor creşte. În România, marile companii din industria alimentară mizează pe ready meal, dar au apărut şi servicii de mâncare personalizată, precum Fit food way, Fit4you Delivery, Fresh Fitness Food, Fit Eating, Food Kit, Life Box sau Next Door Fitness, ce livrează zilnic sau săptă­mânal la uşa casei sau a birou­lui clientului produsele pentru o dietă sănă­toasă. Persoa­nele ocupate, cum sunt corpo­ra­tiştii, caută soluţii care să le faciliteze planificarea timpu­lui, a cumpărăturilor şi a gătitului, optând pentru feluri principale, legume şi garnituri care se gătesc în acelaşi timp, dar rapid, sau sunt gata preparate.

4. Paşi spre sustenabilitate. Una dintre tendinţele cheie legate de domeniul alimentaţiei şi băuturilor în 2024 este preocuparea colectivă pentru protejarea mediului înconjurător. Tendinţa nu se referă doar la aprovizionarea responsabilă cu ingrediente, ci şi la accentul pus pe ambalaje biodegradabile, reducerea risipei alimentare şi reducerea amprentei de carbon. Apoi, mai multe companii caută alternative pentru produsele clasice, care ar putea avea un impact mai mic asupra mediului. Un exemplu este compania din SUA Voyage Foods, care utilizează ingrediente precum seminţele de struguri, făina proteică de floarea-soarelui şi lecitină de floarea-soarelui pentru a crea ciocolată alternativă. În Marea Britanie, o companie explorează posibilitatea înlocuirii boabelor de cacao cu ingrediente precum cerealele şi leguminoasele.

Citește pe Antena3.ro

Doi soți au cumpărat o casă veche în Franța și au făcut o descoperire uluitoare în pod. Au sunat imediat la poliție

5. „Durata de sănă­ta­te“ va deveni la modă înce­pând din 2024. Accentul de pe durata de viaţă se mută pe durata de să­nătate, potrivit experţilor în indus­tria ali­mentară. Noua perspectivă asupra sănătăţii nu se referă doar la numărul de ani pe care îi trăim, ci şi la calitatea aces­tora, la anii în care suntem sănătoşi, activi şi plini de vitalitate. Astfel, companiile din indus­tria alimentară trebuie să se concen­treze pe crearea de produse mai sănătoase, cu o listă mai scurtă de ingrediente, care să fie cunoscute de către consumatori, pentru că încep să conştientizeze posibilitatea de a trăi mai mult şi vor să se asigure că aceşti ani sunt trăiţi într-o stare cât mai bună şi productivă posibil.

Cinci tendinţe în agrobusiness

1. Fermierii încep 2024 într-o poziţie mai bună decât anul trecut, pentru că pre­ţurile inputurilor s-au diminuat. Îngrăşă­min­tele sunt într-o zonă de normalitate, spun jucătorii din piaţă, care precizează că în 2022, o tonă de îngrăşăminte costa 5.000 de lei, pe când, în toamna anului 2023, când au fost înfiinţate culturile de rapiţă şi grâu pentru anul agricol curent, costa 2.500 de lei. Cu toate acestea, o mare parte din cul­tura de rapiţă a fost pier­dută din cauza lip­sei de apă din toamnă. Focusul se va muta pe porumb şi floarea-soarelui în pri­măvară, care le ţin vii speranţele fermierilor pentru un an mai bun. Totodată, pe piaţa cerea­lelor se anticipează preţuri similare celor de acum, nu se văd schimbările mult dorite de majorare a preţurilor.

2. Apa, o problemă în viitor. Tot mai multe companii româneşti au investit în irigaţii în ultimii trei ani, iar tendinţa se accen­tu­ează în 2024, mai ales pentru că pot accesa fon­duri euro­pene. „Apa o să fie o problemă pentru toată lumea în viitor. În 2022, pe 25 iulie, Du­nă­rea a rămas fără apă, toate staţiile au fost sub ni­ve­lul de pro­iec­tare, în aşa fel încât toate staţiile s-au oprit. Apa va fi o problemă, dar depinde de noi cum o vom gestio­na“, Narcis Niţă, ge­neral manager, Biz Solutions SRL, activă în producţia de cereale şi comerţul cu în­grăşăminte chi­mice. Irigaţiile pot să ajute şi ajută acolo unde sursa de apă este la îndemână şi este eficient exploatată. Unde nu ai sursă de apă, nu ai cum să faci irigaţii.

Totuşi, unii jucători din agrobu­siness nu consideră că irigaţiile pot rezolva problema lipsei apei la nivel naţional, ci cred că e nevoie şi de tehnologie.

3. Inteligenţa artificială vrea şi mai mult în câmp deschis. Fermierii români au investit şi au planuri de investiţii în con­ti­nuare în utilaje performante şi programe de tehnologie care să le optimizeze procesele din ferme, pentru a reduce costurile şi, mai important, pentru a îmbunătăţi procesul decizional, datele ajutându-i să fie mai profitabili sau să se menţină după ani grei, precum 2020, 2022 sau chiar 2023. Pe lângă tehnologiile propriu-zise, fermierii au început să schimbe şi tehnologiile de cultură, mergând către cele care conservă apa în sol, cum sunt minimum tillage, no-tillage, dar şi către agricultura de precizie, prin care să aplice produse de protecţie a plantelor când trebuie, cât trebuie şi unde trebuie, să facă economii. „O combinaţie între folosirea mai bine a apei şi economii la inputuri, automat, duce la competitivate mai mare. Vedem asta în pătura fermierilor mari, care îşi permit astfel de investiţii“, spunea recent executivul unui jucător mare din agrobusiness.

4. Transferul generaţiilor continuă în 2024. „Tehnologiile noi – no tillage, minimum tillage şi stocarea carbonului în sol – şi intrarea tinerilor în agricultură vor fi viitorul acestui domeniu. Tinerii vor duce la îndeplinire schimbările din agricultură. Tehnologiile noi vor căpăta o atenţie mai mare, asta vedem în 2024, iar tineri le vor aduce în fermele lor. Nu-i exclud pe seniori ca fiind parte a schimbării agrobusinessului românesc, dar energia şi drive-ul tinerilor vor accentua procesul“, a spus Liviu Dobre, CEO al Agricover Holding, într-un interviu acordat recent pentru ZF. Matei Titianu (26 de ani), absolvent de Istorie şi Agronomie, a intrat în ferma familiei acum 4 ani, care nu era deloc digitalizată şi tehnologia de cultură era convenţională. El a migrat către minimum till şi pe viitor va încerca no till.

5. Anul 2024 va fi unul în care agricultura va avea nevoie de finanţare, pentru că fermierii au acumulat pierderi din cauza producţiilor medii sau slabe în anumite zone ale ţării, ale costurilor mare de înfiinţare a culturilor în anul agricol 2022-2023, dar şi a preţurilor mici de vânzare a cerealelor, în principal. Companiile bancare şi non-bancare ce finanţează acest sector spun că intenţionează să crească finanţarea pentru agricultură. Cu toate acestea, perspectiva actuală nu pare prea favorabilă din cauza costurilor ridicate pe care fermierii trebuie să le suporte pentru accesarea împrumuturilor.

(sursa: Mediafax)