Investiţii blocate de 9,3 miliarde €

Criza a blocat în ultimul an investiţii care cu­mu­lează 9,3 miliarde în România. Voestal­pi­ne, Pirelli, Immoeast, Mechel, Saint Gobain sunt doar câteva dintre marile corporaţii in­ter­naţionale care au îngheţat investiţiile.

Altele, precum Coca Cola, Adesgo, Leoni, Kraft au mutat fabrici în ţări precum Bulgaria sau Polonia. Pe lângă acestea, câţiva dintre afaceriştii români, precum Radu Georgescu sau Radu Timiş, şi-au transferat şi ei activităţile în Cipru deoarece în legislaţia românească nu există legea holdingului.

Investiţiile străine directe s-au înjumătăţit, ajungâng la doar 3 miliarde de euro. Câteva companii au găsit interesantă ţara noastră şi au anunţat deschiderea unor fabrici în România. Pepsi, Corus, Procter&Gamble, Holzindustrie au anunţat noi capacităţi în ţara noastră.

România, Bulgaria, Turcia şi Ucraina s-au bătut timp de nouă luni în 2008 pentru ca oţelăria Voestalpine să aterizeze într-una din ţările cu pricina. Aceasta urma să investească 5,5 miliarde de euro în construcţia unei oţelării la Marea Neagră. Specialiştii au declarat Ro­mâ­nia favorită în cursa pentru atragerea investitorului austriac, mai ales că beneficia de un port capabil să primească mineraliere de peste 200.000 de tone.

Totul părea să meargă stru­nă: compania îşi rezervase de la proprietari drep­tul de a cumpăra cele 96 de hectare construcţiei de la Agigea. Producţia ar fi ur­mat să ajunge la 5 milioane de tone pe an. Cri­za, însă, a pus pe butuci proiectul, iar Voestal­pi­ne a amânat pe timp indefinit decizia deoarece sectorul siderurgic este unul dintre cele mai afectate, o dată cu scăderea cererii şi a pre­ţu­ri­lor.


IMOBILIARE, PUSE PE STOP
Investiţiile în sectorul imobiliar au fost unele dintre cele mai afectate de evoluţia economiei mondiale. Pe de o parte companiile nu au mai beneficiat de finanţare din partea băncilor, şti­ut fiind că sectorul imobiliar şi boom-ul care l-a caracterizat  a dus la dezastrul bancar din SUA şi alte state din lume, precum Spania sau Ma­­rea Britanie. În ţara noastră, numai proiec­tele amânate de Immoeast, un fond imobiliar austriac, totalizează 2,4 miliarde de euro, po­trivit unui raport financiar al companiei.

Ra­por­tul, aferent perioadei 1 august-31 octombrie 2008, arată că portofoliul Immoeast în Româ­nia cu­prin­de 80 de proprietăţi, cu o suprafaţă închi­riabilă de peste două milioane de metri pătraţi şi o valoare de peste un miliard de euro, faţă de 134 menţionate în raportul pe perioada mai-iu­lie. "Sunt câteva investiţii foarte mari care au fost stopate. Lucrările de pe Strada Traian, unde se consolida valea portului pe bani privaţi, fi-ind o investiţie în jur de vreo 200 de milioane de euro, au fost stopate. Firma Trigranit a sto­pat lucrările pentru construirea mall-ului. In­ves­tiţia era de 100 de milioane de euro.

Lu­cră­rile companiei spaniole Gran Via (proiect imobiliar cu 2.900 de apartamente-nr) au fost opri­te. Lucrările urmau să înceapă pe fostul teren al RATC, unde trebuia să se facă nişte turnuri, un cartier amplu de locuinţe", a prezentat acum câteva luni situaţia din oraşul său şi Radu Ma­ză­re, primarul Constanţei. Pirelli RE este un alt nume mare doborât de imobiliarele din Ro­mâ­nia. La lansare, în 2007, compania avea planuri mari, încercând să devină numărul unu din ţara noastră. La doi ani după aceea, compania deţinută 80% de Pirelli şi 20% de UniCredit Ţiriac Bank a fost lichidată de cei doi acţionari.


PROIECTE "BETON"
Criza din imobiliare a afectat mai departe producătorii de ciment din România. Investiţii de 900 de milioane de euro au dispărut dintr-un foc după ce Strabag şi Holcim şi-au amânat construirea a două noi fabrici în ţara noastră. Strabag încheiase în toamna anului trecut negocierile cu autorităţile locale pentru construirea la Anina, judeţul Caraş-Severin, a unei fabrici de 220 de milioane de euro. Holcim avea şi ea în plan construcţia unei fabrici de 400-500 de milioane de euro în localitatea Mihai Viteazu, din judeţul Cluj.

De asemenea, HeidelbergCement avea în plan construcţia unei noi fabrici de 300-350 de milioane de euro, dar a renunţat. Francezii de la Lafarge au amâ­nat şi ei cu un an investiţiile de 90 de milioane de euro din acest an pentru majorarea produc­ţiei. Declinul din imobiliare a stopat şi construcţia unei fabrici a Saint Goba­in, la Su­cea­va pentru mortare industriale. "Investiţia a fost sistată din cauza crizei. Vom relua proiectul când primim acceptul Saint-Gobain. Anul acesta nu vom fabrica, din nefericire, în zona Moldovei", a explicat Cristina Stoian, asistent manager al companiei. Terenul a fost cumpărat în toamna anului trecut, iar construcţia unităţii ar fi trebuit să fie gata în primele 6 luni ale lui 2009.
"SCURTCIRCUIT" ÎN ENERGIE
Din cauza scăderii exporturilor şi-au luat tăl­pă­şiţa şi o seamă de investitori din sectorul energetic deoarece, cererea de curent electric a scăzut ca urmare a şomajului tehnic şi reduce­rii comenzilor din industrie. Criza a făcut ca Mechel şi Electrabel, cu care Termoelectrica dorea construirea unui grup de 450 MW la Doi­ceşti, investiţie evaluată la 400 milioane de euro, să lase totul baltă. Mechel este un grup din Rusia cu activităţi în minerit şi metalurgie ce deţine în România combinatele Mechel Târgovişte, şi Câmpia Turzii. Tot în aşteptare se află şi proiectul de construcţie a unei termocentrale de 1.600 MW în portul Constanţa, proiect aflat în strânsă legătură cu investiţia Voestalpine. Din moment ce nu mai există cerere pentru energie, şi proiectul e stopat.


UNII PLEACĂ SPERIAŢI DE CRIZĂ, ALŢII VIN
Mai multe companii şi-au mutat fabricile din România în alte state în ultimul an, în timp ce altele au venit în ţara noastră. Coca-Cola HBC va transfera liniile de producţie ale fa­bri­cii din Iaşi în Republica Mol­dova, deşi în toamna lui 2008 nega acest zvon lansat de sindicalişti. De asemenea, producţia din Floreni, judeţul Suceava, a fost mu­tată la unitatea învecinată, din Poiana Negri, a mai anunţat societatea. Leoni a în­chis şi ea fabrica de cablaje de pe platforma Mioveni, aceasta urmând a fi mutată în nordul Africii, toţi cei peste 200 de angajaţi pierzându-şi lo­cul de muncă. Nestle şi-a mu­tat şi ea pro­duc­ţia de îngheţată de la Bu­cu­reşti la Varna, în timp ce proprietarii Adesgo se gândesc tot la stră­mu­tare la sud de Du­nă­re. Kraft a dus şi ea în Bulgaria fabrica de ciocolată Poiana din Bra­şov, cei 440 de angajaţi rămânând fără slujbe.

La capitolul sosiri, investiţia Pepsi de 150 de mi­lioane de dolari la Dragomireşti este cea mai spectaculoasă, fiind cea mai mare fabrică de îmbuteliere a producătorului ame­rican din Europa. Corus, unul dintre cei mai mari ju­că­tori mondiali din siderurgie, va in­vesti, în aso­ciere cu o firmă din România, aproximativ 12 milioane euro într-o fabrică la Sfântu Gheorghe. Şi producătorul de pneuri german Continental va continua investiţiile la Timi­şoa­ra, după ce a închis unităţile de pro­ducţie din Franţa, cu 1.120 angajaţi, şi Germania, cu 780 salariaţi, măsură care a determinat o se­rie de proteste ale muncitorilor francezi, nota publicaţia franceză Les Echos.

P&G România a început şi ea în acest an investiţia de 100 de milioane de dolari în fabrica de la Urlaţi, unde va produce şampoane sub mărcile Pantene, Wash&Go şi Head&Shoulders. De as­e­me­nea, grupul de utilităţi CEZ a inaugurat oficial şi investiţia de 1,1 miliarde de euro în cel mai mare parc eolian pe uscat din Europa, de la Fântânele şi Cogealac, judeţul Con­stan­ţa.

Criza a mai relevat şi un alt aspect: investitorii români au început să îşi înregistreze companiile în Cipru, pentru a beneficia de o legislaţie a holdingului bine pusă la punct, spre deosebire de cea din România, unde este absentă cu desăvârşire. Radu Georgescu, proprietarul Gecad, a anunţat că firma cipriotă Concentric Limited, de tip holding, a devenit acţionar majoritar la companiile membre ale GECAD, reunind şi alte investiţii ale antreprenorului.

Şi Radu şi Cristina Timiş, proprietarii firmei de mezeluri Cris-Tim, au transferat 99% din acţiunile grupului către societatea nou-creată Rangeglow Limited din Cipru. Ei au motivat că grupul, cu afaceri cu 120 de milioane de euro în 2008, are de sufe­rit pentru că ţara noastră nu are o lege a hol­din­gului. Investiţiile străine directe în România au scăzut cu 48% în primele 7 luni, până la 3,1 mld euro, potrivit  datelor publicate de BNR. În perioada ianuarie-iulie 2009, cre­ditele intra-grup au reprezentat 48,6% din investiţiile străine directe, participaţiile la capital 41,2%, restul de 10,2% fiind profitul reinvestit.

În privinţa ma­jo­ră­ri­lor de capital, sectorul auto este principalul aducător de bani. Ford a adus 200 de milioane de euro la Craiova, alte subscrieri fiind făcute de producătorul de componente auto Schaeffler România din Braşov, cu 50 milioane de euro, şi de Pirelli Tyres Romania, cu 46,7 milioane de euro, potrivit datelor de la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului. Industria grea a adus şi ea în ţară sume mari. Ruşii au pompat la TMK Artrom de 57 de milioane de euro, urmaţi de şantierul naval STX Ro Offshore Brăila, cu 17 milioane de euro.

Retailul a adus şi el sume importante, Real şi Kaufland subscriind fiecare câte 31 de milioane de euro în luna martie, în timp ce lanţul de supermarketuri Mega Image a adus 17 milioane de euro în aprilie.  Domeniul financiar a adus şi el o serie de investiţii. EFG Eurobank a majorat capitalul Bancpost cu 53,6 milioane de euro, Domenia Credit a subscris 11 milioane de euro, MKB Romexterra Bank - 10,8 milioane de euro, iar fondul de investiţii austriac New Frontier alte 12,5 milioane de euro. Dintre asiguratori, Omniasig Vienna Insurance Group a primit un influx de capital totalizând 30,6 milioane de euro, în timp ce AIG Life Asigurări a adus 9,2 milioane de euro.