x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Investiţiile din Marea Neagră pot deveni motorul repornirii economiei

0
Autor: Adrian Stoica 21 Apr 2020 - 09:31
Investiţiile din Marea Neagră pot deveni motorul repornirii economiei nielubieklonu/Getty Images/iStockphoto [url=http://www.istockphoto.com/search/lightbox/18181579] [IMG]http://s1.zrzut.pl/Ag1lkAv.jpg[/IMG] [/url]
Vezi galeria foto


Piaţa mondială de petrol şi gaze trece prin cea mai neagră perioadă a sa din ultimii 100 de ani. Scăderea preţului la ţiţei, generată de războiul dintre Arabia Saudită şi Rusia, a fost potenţată de criza sanitară, generând, în final, o prăbuşire a cererii. Situaţia a dus la apariţia unui dezechilibru major în sectorul energetic, afectând investiţiile şi tranziţia spre decarbonatare stabilită prin Acordul Verde european (Green Deal). În acest context, şi în România, o scădere a prețurilor amenință investițiile în sectorul energetic, care poate fi cheia repornirii economiei în perioada următoare datorită proiectelor de anvergură aflate în aşteptare, mai ales în zona Mării Negre. Din această perspectivă, statul este cel care poate impulsiona investiţiile, prin crearea unui cadru legislativ şi fiscal prietenos cu mediul de afaceri, a fost concluzia participanţilor la videoconferinţa organizată de România Durabilă şi EM 360, în parteneriat cu Antena 3.

 

 

 

Potrivit secretarului de stat în Ministerul Economiei şi Energiei, Niculae Havrileţ, preţurile pe piaţa angro a gazelor, care sunt acum similare cu cele din import, s-au întors la nivelul anului 2008, când erau de 110 dolari/1.000 de metri cubi. În 2012, când au fost luate în calcul marile proiecte de extragere a gazelor din Marea Neagră, preţul era de 450 dolari/1.000 de metri cubi şi se considera că un preţ de 360 dolari/1.000 de metri cubi era fezabil pentru demararea proiectelor. “Pe fondul scăderii preţurilor şi a impredictibilităţii lor, a reducerii cererii şi apariţiei de noi rute pentru aprovizionarea cu gaze a Europei, riscurile asociate investiţiilor au devenit foarte mari”, a afirmat Niculae Havrileţ.

 

Diversificarea activităţii, şansa companiilor

În această perioadă complicată, multe companii au început să-şi diversifice activitatea, mişcarea fiind văzută ca o şansă pentru limitarea pierderilor. Confruntată cu o scădere a preţurilor, dar şi a cererii, care se va accentua odată cu venirea verii, compania Romgaz şi-a stabilit ca prioritate creşterea capacităţiilor de producere a energie electrice, astfel încât să nu mai fie strict dependentă de preţul gazelor, a spus Mihaela Toader, specialist în fonduri europene la Romgaz. De altfel, noua politică investiţională a companiei se subscrie planurilor europene formulate prin pactul Green Deal. Vorbim aici de centrala pe gaze de la Iernut, aflată în construcţie, şi de construcţia unei noi centrale pe gaze de 450 MW la Iernut, pentru care există deja studiul de fezabilitate, iar până la sfârşitul anului ar putea fi semnat şi contractul de execuţie. Proiectul are toate şansele să fie primul, din cele 140 depuse de România, care să fie finanţat prin Mecanismul 10.d - Fondul de Modernizare al UE.

 

Modificarea Legii offshore

Conform opiniei reprezentanţilor Federaţiei Patronale Petrol şi Gaze (FPPG), extragerea gazelor naturale din Marea Neagră, cel mai mare proiect privat de investiții din România, are nevoie în primul rând de modificarea prevederilor Legii offshore nr. 256/2018 pentru asigurarea stabilității și competitivității regimului fiscal și de reglementare, a Legii energiei, precum și a unei piețe liberalizate de gaze naturale, a susţinut, la rândul său, Adrian Badea, vicepreşedintele FPPG. Măsura ar genera investiții de câteva miliarde de euro doar în primii ani, înainte de extracția efectivă a primelor molecule de gaze naturale. În plus, gazele naturale din Marea Neagră ar putea reprezenta baza dezvoltării unor industrii conexe, care, la rândul lor, ar genera beneficii economice considerabile, a afirmat acesta. În ciuda acestor avantaje aduse de începerea proiectelor, modificarea Legii offshore mai are de aşteptat. Deşi politicienii sunt de acord cu schimbarea ei pentru a o pune în acord cu solicitările investitorilor, acest lucru nu se va întâmpla prea curând. În opinia secretarului de stat Niculae Havrileţ, modificarea se va face după alegerile parlamentare.

 

Creşterea eficienţei energetice

La nivelul Ministerului Energiei şi Economiei se află în discuţie un proiect pentru crearea unui fond naţional destinat finanţării proiectelor de creştere a eficienţei energetice. În opinia lui Radu Dudău, preşedintele Energy Policy Group (EPG), principala direcţie de finanţare ar trebui să vizeze clădirile, un sector unde România are foarte mult de recuperat. Potrivit unui studiu recent realizat de EPG, cea mai mare parte a celor 5,1 milioane de clădiri rezidențiale ale României a fost construită înainte de 1990, la nivel scăzut de standarde de eficiență energetică, cu performanță energetică de 180-400 kWh/m pătraţi/an. De asemenea, 2,4 milioane de apartamente construite înainte de 1985 au nevoie de renovări tehnice și modernizări. Una din șapte clădire rezidenţiale are interioarele deteriorate, adesea cu consecințe asupra sănătății și bunăstării locuitorilor. Ministerul Mediului a anunţat în februarie 2020 un nou program de renovare a clădirilor, alocând 90 de milioane euro pentru case individuale și 80 de milioane de euro pentru clădirile publice. Cu toate acestea, fondurile publice rămân insuficiente, iar noile standarde nZEB (case cu consum de energie aproape de zero), impuse de Directiva privind performanța energetică a clădirilor, crește semnificativ costurile lucrărilor de renovare. Tocmai de aceea trebuie create mecanismele pentru finanţarea acestor proiecte, mecanisme care să includă, printre altele, pe lângă fondurile europene, garanții de stat, împrumuturi cu dobândă scăzută și subvenții bazate pe câștigurile măsurabile ale eficienței energetice, finanțarea publică pentru renovarea clădirile din comunitățile afectate de sărăcia energetică, se mai arată în analiza EPG.

 

 

Devansarea cu 6 luni a liberalizării prețurilor la energie

Guvernul analizează posibilitatea de a devansa cu jumătate de an, față de prevederile legislației în vigoare, liberalizarea prețurilor la energie electrică pentru populație. Pe fondul scăderii consumului industrial, determinată de pandemia de COVID-19, cotaţiile pe pieţele angro s-au redus considerabil, a spus secretarul de stat din Ministerul Economiei Niculae Havrileț. Reliberalizarea prețurilor la electricitate, după anularea prevederilor de plafonare prevăzute de celebra OUG nr. 114/2018, este prevăzută pentru data de 1 ianuarie 2021. În ceea ce priveşte gazele naturale, Guvernul vrea să respecte calendarul din momentul de față, care prevede liberalizarea de la aceeași dată, 1 iulie. "Am dori ca de la 1 iulie să liberalizăm și piața de energie electrică și să avem prețuri mai mici la consumatorii finali. Avem în discuție această posibilitate, pentru că ANRE nu mai poate stabili prețuri administrate pentru producători. Pe ambele piețe, și cea de energie electrică, și cea de gaze, piețele din amonte, cele angro, au un nivel scăzut, iar acesta presează la consumatorul final, în sensul descreșterii, de ce să nu lăsăm să se întâmple?", a declarat Niculae Havrileț.

 

ExxonMobil nu a oprit activitatea în Marea Neagră, ci dor nu a luat decizia finală privind începerea investiţiilor. Această decizie este legată de modificarea Legii offshore.

Niculae Havrileţ, secretar de stat Ministerul Economiei şi Energiei

 

Avem două mari oportunităţi în perioada următoare: decarbonatarea şi exploatarea potenţialului în zona resurselor minerale. Depinde de noi cum vom capitaliza aceste oportunităţi. La noi s-a creat impresia că, dacă se adoptă modificarea Legii offshore, câştigă doar companiile, nu şi statul. Realitatea este că dacă nu se modifică, pierdem cu toţii, inclusiv consumatorii.

Răzvan Nicolescu, Deloitte

 

 

UE se confruntă cu două tendinţe: continuarea proiectului Green Deal şi tendinţa firească de încetinire a proiectului, din cauza fondurilor mai puţine pe fondul crizei actuale. Acum, preţul gazului este o provocare pentru că un preţ mic face nerentabile proiectele. Statul va trebui să joace acum un rol important, pentru că el poate înclina balanţa.

Corneliu Bodea, preşedintele Centrului Român al Energiei

 

Prețul petrolului american se prăbuşeşte

Prețul petrolului american a scăzut la cel mai mic nivel de după 1999, pe fondul reducerii cererii. Barilul de West Texas Intermediate (WTI), referința pentru SUA, ajunsese luni la 15,65 dolari ( -14%) în tranzacțiile din Asia, potrivit BBC. Petrolul Brent, etalonul folosit de Europa și de restul lumii, a avut o evoluție mai temperată, coborând cu 0,8% la 27,87 dolari pe baril. Conform Reuters, circa un milion de tone de produse rafinate este în prezent stocată în aproximativ 30 de tancuri petroliere ancorate în apropierea coastelor Europei. Facilităţile terestre de depozitare sunt umplute la capacitate maximă în toată lumea, pe fondul prăbușirii cererii ca urmare a crizei coronavirusului. Prăbușirea prețului petrolului trimite o undă de şoc în întreaga industrie, multe companii petroliere au anunţat deja tăieri importane ale bugetelor de investiţii. Nu mai puţin de 13% din capacitatea de foraj a companiilor petroliere a fost până acum oprită. În ciuda deciziei de săptămâna trecută a OPEC + privind reducerea livrărilor de ţiţei cu 10 milioane de barili pe zi, piaţa demonstrează însă că scăderea stabilită nu este suficientă pentru a impulsiona creşterea preţului.


 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Şoc pe piaţa valutară: Euro a ajuns la un nou maxim istoric în raport cu moneda națională

Şoc pe piaţa valutară: Euro a ajuns la un nou maxim istoric în raport cu moneda națională
Euro a atins vineri un nou maxim istoric, a treia zi la rînd, fiind cotat la BNR la 4.8750 lei, cu o creștere de 0,06% față de maximul precedent, atins miercuri, la 4,8722 lei.   Acesta este al cincilea...

Cât se va devaloriza leul în următoarea perioadă. Ce se va întâmpla cu inflația

Cât se va devaloriza leul în următoarea perioadă. Ce se va întâmpla cu inflația
Leul va ajunge la 4,9777 lei/euro, iar rata inflației va ajunge la 2,94% până în septembrie 2021, prognozează analiștii CFA România.  "În ceea ce priveşte cursul de schimb EUR/RON, 90% dintre...

Șomajul a crescut la 5,4% trimestrul doi din 2020. Numărul angajaților a scăzut la 65,2%

Șomajul a crescut la 5,4% trimestrul doi din 2020. Numărul angajaților a scăzut la 65,2%
Șomajul a crescut în trimestrul doi la 5,4%, cu 1,1% mai mult față de perioada anterioară. Rata de ocupare a populației cu vârste între 15-64 de ani a fost de 65,2%, cu 0,2% mai mică față de intervalul...

Casele vândute în pandemie: mai puține și mai scumpe

Casele vândute în pandemie: mai puține și mai scumpe
În perioada stărilor de urgență și de alertă (martie-august 2020), numărul imobilelor vândute a scăzut dramatic, în timp ce prețurile pe metrul pătrat au crescut accelerat față de același interval din...

Începe luna cadourilor pentru fermierii activi

Începe luna cadourilor pentru fermierii activi
Fermierii cu activitate în sectoarele zootehnic și vegetal pot depune de astăzi, până la 23 octombrie, cereri de accesare a unor finanțări alocate prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR). Măsura...

Harta hărniciei

Harta hărniciei
În semestrul I 2020 s-au construit în total 29.765 de locuințe noi, în creștere cu 2.561 de unități față de numărul înregistrat în același interval din 2019, arată datele centralizate de Institutul...

Autostrada de un miliard de euro, scoasă la licitatie

Autostrada de un miliard de euro, scoasă la licitatie
Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a publicat ieri anunțul de licitație pentru proiectarea și execuția secțiunii 3 Cornetu - Tigveni din Autostrada Sibiu – Pitești. Cu o...

Afacerile IMM-urilor revin pe scădere

Afacerile IMM-urilor revin pe scădere
Cifra de afaceri a IMM-urilor din România a coborât cu 14% în august comparativ cu iulie, relevă un studiu al distribuitorului de softuri financiar-contabile SmartBill. Față de intervalul similar al anului trecut,...

BNR se curăță de 7 milioane de lei

BNR se curăță de 7 milioane de lei
Banca Națională a României (BNR) efectuează o serie de achiziții necesare desfășurării activității, conform programului pe anul 2020, publicat pe site-ul propriu. Una dintre operațiunile afișate vizează...

Demisie importantă la Fondul Proprietatea

Demisie importantă la Fondul Proprietatea
Președintele și CEO la Raiffeisen Bank, Steven van Groningen, și-a prezentat demisia din Comitetul Reprezentanților și din Comitetele Consultative ale Fondului Proprietatea (FP). Aceasta devine defectivă din...

Euro atinge din nou un nou maxim istoric. Moneda a fost cotată la 4,8641 lei

Euro atinge din nou un nou maxim istoric. Moneda a fost cotată la 4,8641 lei
Euro a atins joi un nou maxim istoric, a doua zi la rînd după ce miercuri a fost cotată la BNR la 4,8641 lei. Acesta este al patrulea maxim istoric pentru moneda europeană atins în septembrie. Leul a pierdut...

34% dintre angajații români și-ar vota șeful pentru funcția de primar

34% dintre angajații români și-ar vota șeful pentru funcția de primar
Circa 34% dintre angajații români și-ar vota șeful pentru funcția de primar dacă acesta ar candida. Aproape 10% își motivează această decizie pentru a-l ajuta pe acesta să părăsească firma sau pentru a...

Sprijin financiar pentru fermieri. APIA lansează 3 scheme noi în valoare de 150 de milioane de euro

Sprijin financiar pentru fermieri. APIA lansează 3 scheme noi în valoare de 150 de milioane de euro
APIA lansează trei noi scheme de sprijin pentru fermierii și IMM-urile care au avut de suferit din cauza efectelor coronavirusului, alocarea financiară fiind de 150 de milioane de euro.Măsura se adresează...

Leul, lovit din trei părți. Îndatorarea Guvernului și deficitele doboară moneda națională

Leul, lovit din trei părți. Îndatorarea Guvernului și deficitele doboară moneda națională
Galerie Foto Pe fondul discuțiilor tot mai aprinse privind majorarea inevitabilă a cheltuielilor sociale (în special a celor cu pensii și alocații), dar și al incertitudinilor generate de evoluția pandemiei, leul a slăbit...

Vin bani de la Bruxelles: 4 miliarde de euro

Vin bani de la Bruxelles: 4 miliarde de euro
Programul european SURE, de combatere a efectelor crizei COVID-19, prin care România va beneficia de fonduri în valoare de 4 miliarde de euro, a fost activat. Guvernul va putea accesa împrumuturi la dobânzi mai mici...
Serviciul de email marketing furnizat de