Investiţiile din Marea Neagră pot deveni motorul repornirii economiei

Piaţa mondială de petrol şi gaze trece prin cea mai neagră perioadă a sa din ultimii 100 de ani. Scăderea preţului la ţiţei, generată de războiul dintre Arabia Saudită şi Rusia, a fost potenţată de criza sanitară, generând, în final, o prăbuşire a cererii. Situaţia a dus la apariţia unui dezechilibru major în sectorul energetic, afectând investiţiile şi tranziţia spre decarbonatare stabilită prin Acordul Verde european (Green Deal). În acest context, şi în România, o scădere a prețurilor amenință investițiile în sectorul energetic, care poate fi cheia repornirii economiei în perioada următoare datorită proiectelor de anvergură aflate în aşteptare, mai ales în zona Mării Negre. Din această perspectivă, statul este cel care poate impulsiona investiţiile, prin crearea unui cadru legislativ şi fiscal prietenos cu mediul de afaceri, a fost concluzia participanţilor la videoconferinţa organizată de România Durabilă şi EM 360, în parteneriat cu Antena 3.

Potrivit secretarului de stat în Ministerul Economiei şi Energiei, Niculae Havrileţ, preţurile pe piaţa angro a gazelor, care sunt acum similare cu cele din import, s-au întors la nivelul anului 2008, când erau de 110 dolari/1.000 de metri cubi. În 2012, când au fost luate în calcul marile proiecte de extragere a gazelor din Marea Neagră, preţul era de 450 dolari/1.000 de metri cubi şi se considera că un preţ de 360 dolari/1.000 de metri cubi era fezabil pentru demararea proiectelor. “Pe fondul scăderii preţurilor şi a impredictibilităţii lor, a reducerii cererii şi apariţiei de noi rute pentru aprovizionarea cu gaze a Europei, riscurile asociate investiţiilor au devenit foarte mari”, a afirmat Niculae Havrileţ.

Diversificarea activităţii, şansa companiilor

În această perioadă complicată, multe companii au început să-şi diversifice activitatea, mişcarea fiind văzută ca o şansă pentru limitarea pierderilor. Confruntată cu o scădere a preţurilor, dar şi a cererii, care se va accentua odată cu venirea verii, compania Romgaz şi-a stabilit ca prioritate creşterea capacităţiilor de producere a energie electrice, astfel încât să nu mai fie strict dependentă de preţul gazelor, a spus Mihaela Toader, specialist în fonduri europene la Romgaz. De altfel, noua politică investiţională a companiei se subscrie planurilor europene formulate prin pactul Green Deal. Vorbim aici de centrala pe gaze de la Iernut, aflată în construcţie, şi de construcţia unei noi centrale pe gaze de 450 MW la Iernut, pentru care există deja studiul de fezabilitate, iar până la sfârşitul anului ar putea fi semnat şi contractul de execuţie. Proiectul are toate şansele să fie primul, din cele 140 depuse de România, care să fie finanţat prin Mecanismul 10.d - Fondul de Modernizare al UE.

Modificarea Legii offshore

Conform opiniei reprezentanţilor Federaţiei Patronale Petrol şi Gaze (FPPG), extragerea gazelor naturale din Marea Neagră, cel mai mare proiect privat de investiții din România, are nevoie în primul rând de modificarea prevederilor Legii offshore nr. 256/2018 pentru asigurarea stabilității și competitivității regimului fiscal și de reglementare, a Legii energiei, precum și a unei piețe liberalizate de gaze naturale, a susţinut, la rândul său, Adrian Badea, vicepreşedintele FPPG. Măsura ar genera investiții de câteva miliarde de euro doar în primii ani, înainte de extracția efectivă a primelor molecule de gaze naturale. În plus, gazele naturale din Marea Neagră ar putea reprezenta baza dezvoltării unor industrii conexe, care, la rândul lor, ar genera beneficii economice considerabile, a afirmat acesta. În ciuda acestor avantaje aduse de începerea proiectelor, modificarea Legii offshore mai are de aşteptat. Deşi politicienii sunt de acord cu schimbarea ei pentru a o pune în acord cu solicitările investitorilor, acest lucru nu se va întâmpla prea curând. În opinia secretarului de stat Niculae Havrileţ, modificarea se va face după alegerile parlamentare.

Creşterea eficienţei energetice

La nivelul Ministerului Energiei şi Economiei se află în discuţie un proiect pentru crearea unui fond naţional destinat finanţării proiectelor de creştere a eficienţei energetice. În opinia lui Radu Dudău, preşedintele Energy Policy Group (EPG), principala direcţie de finanţare ar trebui să vizeze clădirile, un sector unde România are foarte mult de recuperat. Potrivit unui studiu recent realizat de EPG, cea mai mare parte a celor 5,1 milioane de clădiri rezidențiale ale României a fost construită înainte de 1990, la nivel scăzut de standarde de eficiență energetică, cu performanță energetică de 180-400 kWh/m pătraţi/an. De asemenea, 2,4 milioane de apartamente construite înainte de 1985 au nevoie de renovări tehnice și modernizări. Una din șapte clădire rezidenţiale are interioarele deteriorate, adesea cu consecințe asupra sănătății și bunăstării locuitorilor. Ministerul Mediului a anunţat în februarie 2020 un nou program de renovare a clădirilor, alocând 90 de milioane euro pentru case individuale și 80 de milioane de euro pentru clădirile publice. Cu toate acestea, fondurile publice rămân insuficiente, iar noile standarde nZEB (case cu consum de energie aproape de zero), impuse de Directiva privind performanța energetică a clădirilor, crește semnificativ costurile lucrărilor de renovare. Tocmai de aceea trebuie create mecanismele pentru finanţarea acestor proiecte, mecanisme care să includă, printre altele, pe lângă fondurile europene, garanții de stat, împrumuturi cu dobândă scăzută și subvenții bazate pe câștigurile măsurabile ale eficienței energetice, finanțarea publică pentru renovarea clădirile din comunitățile afectate de sărăcia energetică, se mai arată în analiza EPG.

Devansarea cu 6 luni a liberalizării prețurilor la energie

Guvernul analizează posibilitatea de a devansa cu jumătate de an, față de prevederile legislației în vigoare, liberalizarea prețurilor la energie electrică pentru populație. Pe fondul scăderii consumului industrial, determinată de pandemia de COVID-19, cotaţiile pe pieţele angro s-au redus considerabil, a spus secretarul de stat din Ministerul Economiei Niculae Havrileț. Reliberalizarea prețurilor la electricitate, după anularea prevederilor de plafonare prevăzute de celebra OUG nr. 114/2018, este prevăzută pentru data de 1 ianuarie 2021. În ceea ce priveşte gazele naturale, Guvernul vrea să respecte calendarul din momentul de față, care prevede liberalizarea de la aceeași dată, 1 iulie. "Am dori ca de la 1 iulie să liberalizăm și piața de energie electrică și să avem prețuri mai mici la consumatorii finali. Avem în discuție această posibilitate, pentru că ANRE nu mai poate stabili prețuri administrate pentru producători. Pe ambele piețe, și cea de energie electrică, și cea de gaze, piețele din amonte, cele angro, au un nivel scăzut, iar acesta presează la consumatorul final, în sensul descreșterii, de ce să nu lăsăm să se întâmple?", a declarat Niculae Havrileț.

ExxonMobil nu a oprit activitatea în Marea Neagră, ci dor nu a luat decizia finală privind începerea investiţiilor. Această decizie este legată de modificarea Legii offshore.

Niculae Havrileţ, secretar de stat Ministerul Economiei şi Energiei

Avem două mari oportunităţi în perioada următoare: decarbonatarea şi exploatarea potenţialului în zona resurselor minerale. Depinde de noi cum vom capitaliza aceste oportunităţi. La noi s-a creat impresia că, dacă se adoptă modificarea Legii offshore, câştigă doar companiile, nu şi statul. Realitatea este că dacă nu se modifică, pierdem cu toţii, inclusiv consumatorii.

Răzvan Nicolescu, Deloitte

UE se confruntă cu două tendinţe: continuarea proiectului Green Deal şi tendinţa firească de încetinire a proiectului, din cauza fondurilor mai puţine pe fondul crizei actuale. Acum, preţul gazului este o provocare pentru că un preţ mic face nerentabile proiectele. Statul va trebui să joace acum un rol important, pentru că el poate înclina balanţa.

Corneliu Bodea, preşedintele Centrului Român al Energiei

Prețul petrolului american se prăbuşeşte

Prețul petrolului american a scăzut la cel mai mic nivel de după 1999, pe fondul reducerii cererii. Barilul de West Texas Intermediate (WTI), referința pentru SUA, ajunsese luni la 15,65 dolari ( -14%) în tranzacțiile din Asia, potrivit BBC. Petrolul Brent, etalonul folosit de Europa și de restul lumii, a avut o evoluție mai temperată, coborând cu 0,8% la 27,87 dolari pe baril. Conform Reuters, circa un milion de tone de produse rafinate este în prezent stocată în aproximativ 30 de tancuri petroliere ancorate în apropierea coastelor Europei. Facilităţile terestre de depozitare sunt umplute la capacitate maximă în toată lumea, pe fondul prăbușirii cererii ca urmare a crizei coronavirusului. Prăbușirea prețului petrolului trimite o undă de şoc în întreaga industrie, multe companii petroliere au anunţat deja tăieri importane ale bugetelor de investiţii. Nu mai puţin de 13% din capacitatea de foraj a companiilor petroliere a fost până acum oprită. În ciuda deciziei de săptămâna trecută a OPEC + privind reducerea livrărilor de ţiţei cu 10 milioane de barili pe zi, piaţa demonstrează însă că scăderea stabilită nu este suficientă pentru a impulsiona creşterea preţului.