Mâncăm de 54 miliarde de lei

Românii au cheltuit, anul trecut, circa 54 miliarde de lei pe produse alimentare, peste jumătate din aceşti bani intrând în conturile alimentarelor mici, de cartier.

Pe meleagurile noastre, 60% din vânzările de produse alimentare se fac prin comerţul tradiţional, reprezentat de magazinele alimentare de mici dimensiuni şi de cartier, potrivit unei investigaţii de cunoaştere a sectorului comercializării cu amănuntul în acest domeniu realizată de Consiliul Concurenţei. "Doar 40% din vânzări sunt realizate prin comerţul modern, reprezentat de supermarketuri şi hipermarketuri. Spre deosebire de România, în majoritatea ţărilor membre UE comerţul modern deţine o pondere mult mai mare, de 99% în Austria sau 70% în Italia", a declarat Roxana Ilie, inspector de concurenţă. Ea a estimat că în 2008 comerţul românesc cu produse alimentare a totalizat circa 54 miliarde de lei, din care numai 22 miliarde de lei au reprezentat vânzările realizate în supermarketuri şi hipermarketuri.

PROBLEME
În urma acestei investigaţii, inspectorii Consiliului Concurenţei au ajuns la concluzia că, în esenţă, piaţa produselor alimentare este concurenţială. Însă există o serie de probleme. "Avem o serie de îngrijorări privind existenţa unor elemente care împiedică concurenţa liberă pe această piaţă şi am formulat o serie de recomandări de modificare a legislaţiei", a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei. Astfel, instituţia a recomandat eliminarea acelor taxe de raft care nu reflectă contraprestaţii ale retailerului către furnizor - cum ar fi taxa pentru acoperirea cheltuielilor de extindere/modernizare a reţelei de magazine sau taxe percepute pentru acoperirea riscului nevânzării produselor -, dar şi eliminarea clauzei clientului celui mai favorizat, propuneri care se regăsesc în «Codul de bune practici». "În general, taxele de raft, ca şi clauza clientului celui mai favorizat, nu reprezintă o problemă de natură concurenţială", a declarat Roxana Ilie. Dar sunt efecte anticoncurenţiale când se coroborează taxa de raft cu clauza clientului celui mai favorizat. Dacă prin contract furnizorul se angajează să nu vândă nimănui mai ieftin, atunci este obligat să includă în preţ echivalentul taxei de raft atunci când vinde magazinului de cartier, a explicat Bogdan Chiriţoiu.

Consiliul Concurenţei a recomandat şi ca responsabilitatea alocării spaţiului la raft să rămână în sarcina comerciantului, pentru a se garanta tratamentul egal al furnizorilor. "Al patrulea lucru pe care noi l-am cerut expres şi care nu este inclus în «Codul de bune practici» este liberalizarea vânzărilor la preţ redus. Noi vrem ca oricând consideră un magazine că trebuie să reducă preţurile, să poată face acest lucru", a declarat Chiriţoiu.

AMENZI ŞI INVESTIGAŢII
Pe durata investigaţiei care a demarat în primăvara anului trecut au fost chestionate peste 250 de societăţi comerciale şi asociaţii profesionale. Deşi investigaţia viza numai cunoaşterea pieţei, au fost aplicate amenzi în valoare de 850.000 de euro lanţurilor Billa, Spar şi Pic pentru furnizarea de informaţii incorecte. De asemenea, Concurenţa a demarat recent patru investigaţii privind potenţiala încălcare a Legii Concurenţei şi a Tratatului CE. Investigaţiile privesc posibile înţelegeri anticoncurenţiale între comercianţi şi furnizorii acestora, referitoare la stabilirea preţurilor de vânzare sau revânzare, cu potenţiale efecte asupra bunăstării consumatorilor finali. Companiile implicate sunt Metro Cash & Carry România, Real - Hypermarket România, MGB Metro Buying Group, Selgros Cash & Carry, Billa România, Mega Image, CDE Interex şi furnizorii acestora.