Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Criza internaţională se resimte mai puternic în România decât în alte ţări vecine, din cauza predictibilităţii politicilor economice şi a unor măsuri concrete pentru reducerea deficitelor, afirmă Mihai Tănăsescu, consilier la Fondul Monetar Internaţional (FMI) din partea României şi fost ministru al Finanţelor.
Criza internaţională se resimte mai puternic în România decât în alte ţări vecine, din cauza predictibilităţii politicilor economice şi a unor măsuri concrete pentru reducerea deficitelor, afirmă Mihai Tănăsescu, consilier la Fondul Monetar Internaţional (FMI) din partea României şi fost ministru al Finanţelor. El consideră că un angajament mai ferm al clasei politice faţă de programul de convergenţă la zona euro ar aduce un spor de credibilitate, cu influenţă pozitivă asupra stabilităţii monedei naţionale. Tănăsescu a mai spus că alte ţări, precum Republica Cehă, Slovacia şi chiar şi Polonia, au reuşit ca şi în aceste timpuri turbulente să nu aibă fluctuaţii mari de curs.
PROBLEME. România este mai vulnerabilă decât alte ţări la şocuri externe, pentru că a acumulat deficite externe mari, în special deficitul de cont curent, dar şi deficitul comercial extrem de mare, în condiţiile în care deficitul fiscal este în creştere faţă de anii anteriori. Aceşti factori au influenţat comportamentul fluxurilor financiare externe prezente atât în cadrul societăţilor listate la bursă, cât şi în sistemul bancar, ducând la fluctuaţii importante ale cursului de schimb, dar şi la căderi semnificative ale indicilor bursieri, explică Mihai Tănăsescu.
MĂSURI. Fostul ministru de Finanţe explică faptul că în perioada următoare trebuie luate măsurile concrete pentru recâştigarea încrederii în piaţa românească. În primul rând, guvernanţii trebuie să definitiveze rapid priorităţilor pe termen lung, în conformitate cu programul de convergenţă, să restrângă cheltuielile publice, precum şi măsuri de reducere a deficitului public fiscal. În acelaşi timp, este necesară continuarea reformelor structurale după modelul european, prin diminuarea deficitelor cvasifiscale ale întreprinderilor publice şi consolidarea finanţelor acestor întreprinderi în bugetul consolidat, explică Mihai Tănăsescu. Numai aşa ţara noastră poate da semnale clare care să încurajeze pieţele externe să o considere din nou o piaţă stabilă, predictibilă şi atractivă.
CRIZA. Economia românească va continua să crească şi în acest an, iar din 2009 va avea loc o reducere a ritmului, ca urmare a efectelor şocului extern, care însă se va resimţi în toate ţările UE. Tămăsescu a explicat că această perspectivă va crea corecţiile necesare şi va conduce la tendinţa de reducere a deficitelor externe, în special a celui de cont curent, şi va permite ca România să înregistreze o aterizare lină, fără şocuri şi turbulenţe majore. Mai ales că din 2010 ritmul de creştere accentuată s-ar putea relua.
PROBLEME. România este mai vulnerabilă decât alte ţări la şocuri externe, pentru că a acumulat deficite externe mari, în special deficitul de cont curent, dar şi deficitul comercial extrem de mare, în condiţiile în care deficitul fiscal este în creştere faţă de anii anteriori. Aceşti factori au influenţat comportamentul fluxurilor financiare externe prezente atât în cadrul societăţilor listate la bursă, cât şi în sistemul bancar, ducând la fluctuaţii importante ale cursului de schimb, dar şi la căderi semnificative ale indicilor bursieri, explică Mihai Tănăsescu.
MĂSURI. Fostul ministru de Finanţe explică faptul că în perioada următoare trebuie luate măsurile concrete pentru recâştigarea încrederii în piaţa românească. În primul rând, guvernanţii trebuie să definitiveze rapid priorităţilor pe termen lung, în conformitate cu programul de convergenţă, să restrângă cheltuielile publice, precum şi măsuri de reducere a deficitului public fiscal. În acelaşi timp, este necesară continuarea reformelor structurale după modelul european, prin diminuarea deficitelor cvasifiscale ale întreprinderilor publice şi consolidarea finanţelor acestor întreprinderi în bugetul consolidat, explică Mihai Tănăsescu. Numai aşa ţara noastră poate da semnale clare care să încurajeze pieţele externe să o considere din nou o piaţă stabilă, predictibilă şi atractivă.
CRIZA. Economia românească va continua să crească şi în acest an, iar din 2009 va avea loc o reducere a ritmului, ca urmare a efectelor şocului extern, care însă se va resimţi în toate ţările UE. Tămăsescu a explicat că această perspectivă va crea corecţiile necesare şi va conduce la tendinţa de reducere a deficitelor externe, în special a celui de cont curent, şi va permite ca România să înregistreze o aterizare lină, fără şocuri şi turbulenţe majore. Mai ales că din 2010 ritmul de creştere accentuată s-ar putea relua.
