Miza: 2,3 miliarde de euro

Delegaţia FMI începe astăzi evaluarea asupra economiei româneşti, timp de o săptămână. Dacă trecem examenul, vom primi 2,3 miliarde de euro.

Avem buget aprobat şi o lege a salarizării unice, două dintre cerinţele FMI. În schimb, avem restanţe la legea pensiilor şi la legea responsabilităţii fiscale. Cu toate astea, guvernanţii se aşteaptă ca reprezentanţii FMI să ne dea OK-ul pentru a putea încasa cei 2,3 miliarde de euro. "FMI vine şi evaluează îndeplinirea condiţionalităţilor ce trebuiau îndeplinite pentru eliberarea tranşei următoare. Sunt convins că vor constata că sunt îndeplinite şi vom primi următoarea tranşă şi, ulterior, pe cea de la Comisia Europeană", a declarat ministrul Finanţelor, Sebastian Vlădescu.

Misiunea se va întâlni cu reprezentanţi de la Ministerul Finanţelor Publice şi ai Băncii Naţionale a României şi va lucra îndeaproape cu misiunile CE şi ale Băncii Mondiale, a declarat Tonny Lybek, reprezentantul regional pentru România.

BUGET NEREALIST
Dacă reprezentanţii FMI se vor mulţumi să bifeze existenţa unui buget cu un deficit de 5,9% din PIB şi o creştere economică de 1,3%, atunci optimismul guvernanţilor este justificat. Dacă însă vor avea curiozitatea să răsfoiască sursele de venit, atunci ar putea exista probleme, pentru că multe dintre acestea sunt supraevaluate, în condiţiile în care cheltuielile cresc cu 9,62%. Concret, bugetul pe 2010 prevede venituri totale în valoare de 66,654 miliarde de lei, în creştere cu 18,18% faţă de anul trecut.

Însă analiştii economici consideră că nu este posibil ca statul să încaseze aceste venituri într-un an de criză. Pe de altă parte, Mihai Tănăsescu reprezentantul României la FMI, spune că bugetul, este o structură credibilă care a fost construită împreună cu reprezentanţii Fondului şi cu cei ai CE. "Aşa cum apar în buget, veniturile nu par supradimensionate şi, cu o colectare mai bună şi cu o reformă accelerată a administraţiei fiscale, intrările la buget pot avea o tendinţă crescătoare", a opinat Tănăsescu.

PROBLEME SOCIALE
Bugetul mai prevede reducerea a 100.000 de posturi, ceea ce a deranjat sindicatele, care ameninţă cu ample mişcări sociale. Confederaţia Naţională Sindicală Cartel Alfa spune că povara fiscală nu trebuie să apese numai asupra salariaţilor. "În mod echitabil, sarcina salvării din impasul economic ar trebui să fie transfe-rată în mod direct şi băncilor.

De aceea, introducerea taxei pentru tranzacţiile financiare, ca modalitate de stopare a comportamentelor riscante ale băncilor, ar trebui să devină o prioritate, nu numai a oficialilor europeni, a sindicatelor reprezentate de Organizaţia Mondială a Muncii, ci şi a Guvernului României", susţine Bogdan Hossu, preşedinte al Cartel Alfa. Reducerea celor 100.000 de posturi este problematică, din moment ce declaraţiile reprezentanţilor Guvernului se bat cap în cap, circa 75.000 de posturi fiind neocupate, dar bugetate.