România va ajunge în câţiva ani dependentă de importurile de curent electric dacă nu se vor realiza reactoarele 3 şI 4 de la Cernavodă, a declarat în cadrul unor audieri din Senat Pompiliu Budulan, directorul general al Nuclearelectrica.
"În Europa, reactoarele noastre sunt cele mai tinere. în perspectiva în care vrem să mai construim încă două grupuri. Dacă nu le construim, România va deveni dependentă de energia din exterior", a declarat Pompiliu Budulan.
El a adăugat că, în condiţiile în care termocentralele generează probleme foarte mari de mediu, trebuie să se finalizeze construcţia reactoarelor 3 şi 4, "mai ales că există avizul Comisiei Europene de construcţie a două grupuri nucleare".
Producţia de energie a crescut cu 4,3%, de la 56,69 TWh în 2009 la 59,14 TWh, iar consumul a avansat cu 4,23%, de la 49,92 TWh la 52,03 TWh. Exporturile cu urcat cu 22,22%, de la 3,15 TWh la 3,85 TWh, iar importurile au crescut cu 38,24%, de la 0,68 la 0,94 TWh, potrivit unui raport al ANRE.
Cele două reactoare trebuiau să fie gata iniţial în 2014 şI 2015, dar acum termenul a fost decalat pentru 2017 din cauza întârzierilor. Investitia, estimată la 4 miliarde de euro, trebuia realizată de un consorţiu în care Nuclearelectrica participa iniţial cu activele de pe platformă şI avea 20% din acţiunile EnergoNuclear, compania de proiect.
Ulterior, ministrul Economiei de atunci, Varujan Vosganian, a schimbat totul, cerând ca statul să aibă 51% din proiect. Cele două miliarde de euro ce urmau a fi pompate de Nuclearelectrica urmau să provină din Fondul de Dezvoltare, care conţinea banii din privatizări. Dar aceşti bani au fost cheltuiţi în campania electorală din 2008 iar ulterior a sosit criza.
CEZ, Iberdrola, RWE şi GdF SUEZ au părăsit proiectul, iar Nuclearlectrica a rămas împreună cu Enel şI ArcelorMittal. Dar statul are acum 84% din titluri, după achiziţia acţiunilor celor care au părăsit proiectul, şi nu are bani. Ca atare vrea să îşi reducă procentul deţinut la 40% iar pentru restul caută noi parteneri.