Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Deși omenirea are nevoie de soluții la toate aceste provocări, liderii politici nu sunt pregătiți să le ofere, arată ultimul raport al Institutului Internațional de Cercetare a Păcii din Stockholm (SIPRI). Raportul, denumit „Mediu pentru pace: securitate într-o nouă eră a riscului”, oferă factorilor de decizie politici principii și recomandări pentru a naviga în acest viitor volatil. Raportul descrie escaladarea crizelor de securitate din ultimii ani, punând accentul pe modalitățile de prevenire în viitor. De exemplu, documentul elaborat de SIPRI observă că între 2010 și 2020 numărul conflictelor armate s-a dublat (ajungând la 56), la fel ca și numărul deceselor cauzate de acestea. De asemenea, s-a dublat numărul persoanelor strămutate forțat, el ajungând la 82,4 milioane. În 2020, numărul focoaselor nucleare desfășurate operațional a crescut după ani de reduceri, iar în 2021 cheltuielile militare au depășit pentru prima dată 2.000 de miliarde de dolari.
Anul trecut cheltuielile militare globale aproape s-au dublat în termeni reali față de nivelul din 2000, ele fiind cele mai ridicate de la sfârşitul războiului rece. Volumul comerţului cu arme a crescut continuu din 2010, iar mai multe țări europene vor stimula cheltuielile de apărare în continuare ca mijloc de protecție în fața agresiunii ruse. Un succes fără echivoc al perioadei de după încheierea războiului rece a fost reducerea numărului de focoase nucleare deținute de cele nouă state care au această armă. De la aproape 70.000 în 1985, numărul lor este acum în jur de 13.000. Cu toate acestea, din 2010 procesul de control al armelor nucleare a stagnat, deoarece relațiile dintre SUA și Rusia, iar mai nou dintre SUA și China, s-au deteriorat. În prezent, o treime din focoasele nucleare sunt desfășurate operațional, gata de utilizare, numărul marcând o creștere după mulți ani.
Crizele de mediu și securitate converg
În ceea ce privește distrugerea mediului, aceasta a făcut ca aproximativ un sfert din toate speciile să fie în pericol de dispariție, insectele polenizatoare să fie în declin rapid și calitatea solului să se degradeze, în timp ce exploatarea resurselor naturale, precum pădurile și peștii, continuă la niveluri nesustenabile. Schimbările climatice fac evenimentele meteorologice extreme, cum ar fi furtunile și valurile de căldură, mai frecvente și mai intense, reducând randamentul culturilor alimentare majore și crescând riscul de scădere al recoltelor. Raportul ilustrează câteva dintre modalitățile complexe prin care aceste două crize încep să interacționeze în întreaga lume. De exemplu, în Somalia, unde seceta prelungită și alte efecte ale schimbărilor climatice, combinate cu sărăcia, lipsa de pregătire și guvernarea slabă, au condus oamenii în brațele grupului extremist al-Shabab. În Sahel, unde seceta și extinderea terenurilor agricole pentru a hrăni o populație în creștere împing fermierii și păstorii nomazi în competiție pentru accesul la resurse precum pământ și apă, iar această competiție devine adesea violentă. În America Centrală impactul schimbărilor climatice asupra culturilor, combinat cu violența și corupția, a crescut numărul de persoane care încearcă să migreze spre SUA. În Orientul Mijlociu și Africa de Nord, unde la începutul anilor 2010 criza grâului provocată de slaba recoltă din Rusia a fost potențată de politica americană de creștere a prețului pâinii și, în final s-a ajuns exacerbarea tensiunilor care au dus la seria de revolte cunoscută sub denumirea de Primăvara Arabă.
Principii de urmat în politică
Raportul stabilește cinci principii care ar trebui să ghideze factorii de decizie în abordarea crizelor tot mai frecvente:
1. Gândește repede, gândește înainte, acționează acum. Stabilirea unui mediu de pace necesită o viziune lungă, dar și o acțiune rapidă, pe termen scurt.
2. Cooperați pentru a supraviețui și a prospera. Noua eră a riscului necesită un nou mod de cooperare pentru a aborda amenințările comune.
3. Așteaptă-te la neașteptat - fii pregătit să te adaptezi. Scanare continuă a orizontului.
4. Doar o tranziție justă și pașnică va reuși. În realizarea tranziției către societăți durabile din punct de vedere ecologic trebuie să evităm crearea de noi riscuri pentru pace.
5. De către toată lumea, pentru toată lumea. Procesele de luare a deciziilor, de la Națiunile Unite și până la proiectele comunitare, ar trebui să includă persoanele cele mai afectate.
Ultimul deceniu a fost marcat de o geopolitică din ce în ce mai tensionată, cu dispute care clocotesc și uneori izbucnesc între marile state și blocuri de alianțe, iar populismul este în ascensiune.
Doar o tranziție justă și pașnică va reuși
Pentru o abordare mai largă a schimbărilor climatice și a crizelor de mediu, guvernele din întreaga lume trebuie să realizeze tranziții majore în domenii precum energia și utilizarea terenurilor, susține raportul citat. Menținerea încălzirii globale în ținta de 1,5 grade Celsius, conform Acordului de la Paris, înseamnă atingerea emisiilor nete de carbon zero la nivel global în decurs de trei decenii. În domeniul biodiversității, guvernele discută inițiative precum „30x30” - protejarea a 30% din suprafața terestră și oceanică până în 2030. Raportul susține că aceste tranziții trebuie să reușească, din cauza riscurilor imense de securitate care ar fi generate în cazul unui eșec. Cu toate acestea, schimbarea la scara mare este inevitabil plină de riscuri. De exemplu, este amintit faptul că realizarea barajelor hidroenergetice și creșterea producției de biocombustibili au dus la creștere insecurității pentru foarte mulți oameni. Astfel, numai construcția barajelor a dus la strămutarea a aproximativ 80 de milioane de oameni din casele lor. „Trebuie să învățăm din greșelile trecutului, pentru a nu le repeta la o scară mult mai mare”, a spus Geoff Dabelko, unul dintre autorii principali ai raportului și profesor la Universitatea din Ohio. „Conservarea trebuie să aibă loc, dar nu poate fi coercitivă. O tranziție rapidă la zero carbon este esențială, dar trebuie făcută în mod echitabil. Abordarea crizei de mediu trebuie să meargă mână în mână cu justiția, echitatea și drepturile, construind pacea mai degrabă decât subminarea ei”, a subliniat acesta.
„Mediul pentru Pace recomandă ca factorii de stres de mediu să fie incluși în sistemele de avertizare timpurie pentru riscul de conflict și îndeamnă ca tratatele privind împărțirea resurselor precum pescuitul, apa și pădurile să fie actualizate pentru a le face potrivite scopului în această nouă eră a riscurilor complexe”.
Raportul Mediul pentru Pace
Poluarea omniprezentă, efect devastator
Impactul activităților umane se extinde de la regiunile polare până la Ecuator, din atmosfera superioară până în fundul oceanului, iar poluarea, în toate formele sale, este acum omniprezentă. Astăzi, emisiile de gaze cu efect de seră schimbă clima mai rapid decât în orice altă perioadă, lucru care are consecințe uriașe pentru biosferă. Astfel, potrivit raportului SIPRI:
- Speciile dispar de 10 până la 100 de ori mai repede decât ar face-o fără influența umană; aproximativ 25% dintre ele sunt în prezent în pericol de dispariţie.
- Masa combinată de mamifere sălbatice de pe Pământ s-a micșorat la aproximativ o șesime din nivelul său înainte de a începe civilizația umană; în ultimii 45 de ani, numărul animalelor sălbatice a scăzut cu aproape două treimi.
- Insectele, inclusiv polenizatorii, sunt în declin la nivel mondial, numărul lor în pădurile tropicale şi în multe alte zone scăzând cu cel puţin 75% în ultimii 40 de ani.
- Cel mai mare factor al dispariției speciilor este defrișarea terenului, în primul rând pentru agricultură.
- Unele ţări, precum China, refac pădurile și alte ecosisteme, dar în altă parte distrugerea este în creștere: Brazilia a înregistrat recent cea mai mare rată a defrișărilor în 15 ani.
- Aproximativ o treime din solul lumii este acum degradat; acesta ar putea crește la 90% până în 2050, în timp ce se estimează că cererea pentru alimentele va crește cu 60%.
- Aproximativ 4 miliarde de oameni, peste jumătate din populația lumii, se confruntă cu o penurie severă de apă cel puțin o lună pe an, în timp ce 733 de milioane de oameni locuiesc în țări unde stresul hidric este deja critic.
- Din anii ’50, societatea umană a produs în mod colectiv aproximativ 8,3 miliarde de tone de deșeuri din plastic.
Finanțați pacea, nu riscul!
În prezent, guvernele cheltuiesc aproximativ 5-7 trilioane de dolari pe an pentru activități care pot dăuna mediului natural, cum ar fi subvenționarea combustibililor fosili, pescuitul distructiv și defrișarea pădurilor. Guvernele au promis că vor elimina treptat subvențiile care promovează combustibilii fosili, dar nu au reușit să ofere rezultate. „Dacă guvernele doresc să asigure pacea în această nouă eră a riscului, trebuie să-și redirecționeze finanțarea de la activitățile care o subminează”, a declarat expertul Arunabha Ghosh de la Consiliul pentru energie, mediu și apă (CEEW). Finanțarea riscului de conflict nu este în interesul nimănui, dar multe țări continuă să o facă.
