Pandemia de coronavirus a schimbat preferințele consumatorilor români. Aceștia au devenit mai atenți la calitate și prețuri, s-au îndreptat spre cumpărăturile online și spre produsele autohtone, arată studiul EY România "Comportamentul consumatorului român în contextul COVID-19".
Sănătatea și efectele pandemiei asupra situației financiare îngrijorează 64% dintre români, 24% dintre aceștia sunt preocupați de accesul la nevoile de bază, 30% de relațiile personale, 32% de restricționarea libertăților și 36% de abilitatea de a-și atinge potențialul profesional.
Au apărut patru noi tipuri de comportament în rândul consumatorilor: "economiseşte şi fă stocuri", "redu drastic cheltuielile", "păstrează-ţi calmul şi cheltuie" şi "hibernează şi cheltuie" .
Cinci scenarii de comportament
Revenirea la normal, astlfe încât cheltuielile au rămas în mare parte neschimbate pe acest segment format din consumatorii cel mai puţin preocupaţi de pandemie.
Precauţie, dar extravaganţă, în rândul celor cu venit mediu spre mare. Aceștia sunt foarte concentraţi pe sănătate, relativ optimişti, în pofida credinței că va veni o recesiune globală puternică. Și-au propus să cheltuie mai mult în domenii importante pentru ei.
Unii români sunt economi. Au cheltuieli mai mici şi tăieri substanţiale pentru anumite produse. Încearcă să se redreseze şi sunt dintre cei mai pesimişti în privinţa viitorului.
Alţii continuă să reducă cheltuielile. pentru cei cu nivel scăzut de educație pandemia reprezintă o îngrijoarare foarte mare. Sunt cei cu riscul cel mai mare de a-şi pierde locul de muncă, fac reduceri mari de cheltuieli şi îşi schimbă opţiunile privind cumpărătorile.
Persoanele tinere care muncesc au resimțit o revenire în forță. Cheltuie mult mai mult în toate categoriile de servicii şi produse. Viaţa lor de zi cu zi a fost cea mai perturbată însă sunt cei mai optimişti.
"Activităţile zilnice şi dinamica de consum au fost perturbate pe întreaga planetă. Din studiile noastre, putem observa tipare similare ale comportamentului consumatorului român cu cele ale consumatorilor din pieţe dezvoltate precum SUA, Regatul Unit, Franţa sau Germania.
În acest context, companiile trebuie să-şi dezvolte capabilităţile necesare pentru a rămâne relevante în piaţă, de la adaptarea rapidă la noile cerinţe de produse şi servicii, la flexibilitatea lanţului de aprovizionare, dezvoltarea platformelor online şi implicarea în comunitate.
Mai mult, în funcţie de tipurile de comportament existente în rândul populaţiei, guvernanţii pot să identifice nevoile sociale şi de business ce trebuie gestionate şi să răspundă printr-o actualizare a cadrului legal existent", spune Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY România şi Moldova şi Chief Operating Officer pentru EY Europa Centrală şi de Sud-Est şi Regiunea Asiei Centrale.
O tendinţă majoră printre consumatorii români a fost reducerea bugetelor pentru cheltuieli neesenţiale.
25% dintre consumatori consideră că nu vor mai reveni în totalitate la obiceiurile de consum din anii trecuţi. În funcţie de evoluţia economică, este de aşteptat ca acest procent să se mărească, în cazul în care evoluţia economică nu va fi în V sau U, ci mai degrabă în formă de L, cu mici reveniri şi scăderi.
Scăderea bugetelor de cheltuieli destinate nevoilor neesenţiale vor afecta turismul, sportul în aer liber şi îngrijirea personală.
Peste 75% din consumatori au spus că vor migra către cumpărături online.
Pentru circa 50% dintre respondenţi, cheltuielile cu majoritatea bunurilor de consum au rămas la acelaşi nivel ca înainte de izbucnirea pandemiei.
În privința produselor alimentare, 21% și-au mărit cheltuielile (hibernează şi cheltuie), 64,81% suma alocată lunar pentru alimente nu s-a schimbat (păstrează-ţi calmul şi cheltuie), 14,18% au redus cheltuielile cu produse esenţiale, mai ales pentru cei între 31- 40 ani (redu drastic cheltuielile).
Cheltuielile cu produsele de îngrijire personală au scăzut pentru 16,71% dintre respondenţi, iar 21,27% din consumatori au cheltuit mai mult pe acest tip de produse (hibernează şi cheltuie).
Achiziţiile de articole sportive şi articole de îmbrăcăminte şi încălţăminte au scăzut pentru 41%, respectiv 63% din respondenţi (economiseşte şi fă stocuri).
Pentru 25% economiile şi investiţiile au crescut. La polul opus, 14% din consumatori au redus nivelul sumelor economisite/investite.
Cea mai mare creştere a cheltuielilor a fost înregistrată la produsele de curăţenie şi îngrijire a casei.
Activităţile de relaxare au suferit cea mai puternică scădere, cu o reducere a cheltuielilor de 73,42%.
Respondenţi sunt interesaţi de măsurile de siguranță sanitară din magazine.
Consumatorii au fost atenţi la investiţiile şi donaţiile companiilor către infrastructura publică de sănătate şi la grija şi protecţia oferită propriilor angajaţi. 80% dintre respondenţi consideră că mediul de afaceri are responsabilitatea de a face schimbări pozitive în societate.
Companiile de tehnologie se află pe primul loc în ceea ce priveşte încrederea consumatorilor din UE în perioada de izolare, 85% considerând că au răspuns eficient la situaţia actuală. Urmează ONG-urile şi preşedintele. La polul opus se află Parlamentul şi autorităţile locale/regionale.
Studiul a fost derulat în perioada 13 mai - 2 iunie şi pentru 393 de participanţi, colectarea datelor fiind realizată online.