Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
PGNiG, compania nationala de gaze din Polonia, a dat in judecata gigantul rus Gazprom la tribunalul international de la Stockholm, pentru a obtine reducerea pretului la gazele naturale importate din Rusia. Anual, Polonia importa mai mult de doua treimi din gazele consumate. Importurile se ridica anual la 10 miliarde de metri cubi, din care 90% sunt din Rusia.
Polonezii reclama ceea ce multe alte companii europene au facut deja: lipsa unei burse a gazelor. Mai exact, Gazprom prefera contracte pe termen lung si pret in functie de de cel al barilului de titei. Grupurile energetice europene s-au confruntat, insa, cu scaderea cererii din cauza crizei, dar si cu un pret de peste 110 dolari pe baril, survenit ca urmare a revoltelor din nordul Africii si a tensiunilor dintre SUA si Iran. Ca atare, preturile ar trebui sa scada, din cauza cererii slabe, insa formula de calcul a Gazprom urca preturile. O bursa a gazelor ar permite ca preturile sa se formeze ca urmare a intalnirii cererii cu oferta, astfel ca ar fi in beneficiul consumatorilor europeni. Nu si al Gazprom, care si-ar vedea profiturile gigantice micsorate si influenta diminuata.
Formula legata de petrol duce la un pret de 480 de dolari pe mia de metri cubi in dreptul Gazprom, in vreme ce pe piata spot gazele costa 300 de dolari pe mia de metri cubi, potrivit Russia Today.
PGNiG controleaza productia, transportul si distributia de gaze in Polonia, a avut in 2010 un profit de 2,46 miliarde zloti, adica 589 milioane euro la cotatiile actuale, potrivit presei poloneze. Compania a incercat sa ramana pe profit in 2011, afectata pe de o parte de relatia cu Gazprom si, pe de alta parte, de tarifele reglementate de agentia de stat URE.
Rusii fac concesii pentru a nu scapa "gasca de aur"
Multe companii de utilitati din Europa au cerut concesii de la Gazprom dupa pierderi de miliarde de euro anul trecut, la care au contribuit in mare masura si preturile ridicate din contractele pe termen lung cu grupul rus.
In ianuarie, Gazprom a acceptat solicitarile privind modificarea contractelor din partea a cinci clienti din Europa, printre care Wingas Germania si gigantul francez GDF Suez. In iulie 2011, Gazprom a facut concesii catre grupul energetic Edison din Italia, care daduse si el in judecata gigantul rus. Ulterior, italienii au lasat balta procesul.
Romania - contracte cu intermediarii Wintershall si Conef
Tara noastra are, insa, contracte cu intermediari si nu direct cu Gazprom, respectiv WIEE, o companie mixta realizata impreuna cu nemtii Wintershall si Conef, detinuta de magnatul aluminiului, Vitali Matsitsky. Wintershall intermediaza circa 80% din importurile Romaniei iar Matsitsky este proprietarul Alro.
Desi fostul ministru al Economiei, Ion Ariton, se lauda anul trecut ca Romania va avea relatii directe cu Gazprom o data cu expirarea primelor contracte in acest an, grupul rus nu a schitat vreun gest ca ar fi de acord nu asta.
Gazprom a livrat in 2011 150 de miliarde de metri cubi de gaz in Europa, fata de 138 de miliarde anul anterior, cu toate ca per total consumul in UE a scazut cu 8%. De asemenea, si Ucraina cere preturi mai mici, in vreme ce grupurile germane E.ON si RWE au dat si el in judecata Gazprom dupa ce negocierile au esuat.
UE si Consiliul Concurentei verifica daca platim pretul corect
Uniunea Europeana a demarat acum cateva luni o ampla investigatie impotriva Gazprom si a partenerilor sai, intre care si OMV, care detine in tara noastra Petrom, al doilea producator de gaze al Romaniei. De asemenea, in Romania, Consiliul Concurentei va incepe in acest an o investigatie sectoriala pentru a cunoaste piata gazelor, declara in decembrie Bogdan Chiritoiu, presedintele institutiei.
Gazprom, in pericol de a fi spart in doua
De asemenea, Gazprom este in pericol de a nu mai putea opera in Uniunea Europeana daca nu se conformeaza regulilor europene si nu separa productia de transportul gazelor.
Al Treilea Pachet pentru pietele de Electricitate si Gaze a fost adoptat in 2009 iar noile reglementari tintesc separarea productiei si furnizarii de retelele de transport, facilitarea comertului interfrontalier de energie, agentii nationale de reglementare mult mai eficiente, promoveaza colaborarea dintre state, transparenta mai mare pe piete si cresterea solidaritatii in tarile UE.
Cel mai important pentru rusi este ca impune ca firmele ruse care opereaza in UE sa se supuna separarii intre productie si transport, ceea ce inseamna ca monopolul Gazprom ar trebui spart in doua: o bucata care sa controleze productia si vastele zacaminte siberiene si inca una care sa administreze reteaua de transport, pe modelul Transneft, care opereaza reteaua de transport pentru titei. Premierul rus Vlamidir Putin declara in luna octombrie 2011 intr-un interviu televizat ca acest pachet legislativ este gandit special sa reduca pretul gazelor importate de UE din Rusia. Putin caracteriza atunci pachetul legislativ drept un "ordin unilateral' care incearca "sa reduca pretul gazelor pentru a distruge formula de pret care depinde de petrol'.
