x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Producția de roșii, chiar și mică, tot rămâne în câmp

0
Autor: Adrian Stoica 25 Noi 2021 - 07:10
Producția de roșii, chiar și mică, tot rămâne în câmp
Vezi galeria foto


Dacă până în 1989 România era un mare producător de tomate, asigurându-și necesarul intern de consum și având mare cantități disponibile pentru export, după 1990 atât producția de tomate, cât și suprafețele de spații protejate, sere și solarii, în care se cultivau au scăzut semnificativ de la an la an. Astăzi, agricultura românească a ajuns în situația să nu mai poată asigura necesarul intern de consum, în ciuda unor tentative ale Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MDAR) de a revigora producția. 

 

Pe lângă reducerea suprafețelor cultivate, în ultimii 30 de ani s-au pierdut foarte multe soiuri de tomate valoroase, printre care hibridul de tomate Export II, cel care a făcut cunoscută și apreciată tomata românească în lume, spune Costel Vânătoru (foto alăturat) , cercetător la Stațiunea de Cercetare Legumicolă Buzău. De asemenea,  s-au pierdut și alte soiuri tradiționale valoroase cum ar fi Aurora, Inimă de Bou, Vitamina, Minunea Pieții, soiurile de Tigănești, de Argeș, de Cluj, în condițule în care stațiunile de cercetare erau înainte mari producători și exportatori de semințe de tomate. Acum, dintr-un mare exportator a ajuns un mare importator de semințe, iar astăzi tomatele cultivate în spații protejate provin în proporție de peste 95% din semințe importate. Acest lucru a facilitat apariția  unor boli și dăunători noi, extrem de periculoși, care afectează grav cultura tomatelor, în această categorie înscriindu-se viroze precum virusul rugozității tomatelor (ToBRFV), molia tomatelor (Tuta absolută) sau ploșnița tomatelor (Nezara viridula).

 

Producția scade, importurile cresc

 

În 2008, suprafața cultivată cu tomate era de 51,5 mii hectare, iar 10 ani mai târziu, în 2018, aceasta scăzuse la 40,7 mii ha. În același timp, producția s-a redus de la 814,4 mii tone la 742,8 mii tone, iar în 2019 ea a scăzut la 689,4 mii tone, deși începând cu 2017 de la bugetul de stat au fost investite circa 200 de milioane de euro pentru finanțarea Programului Tomata. Eșecul programului a fost evident și din perspectiva importurilor de tomate care au continuat să crească. De exemplu, România a ajuns să fie cea de-a doua piață de desfacere a roșiilor turcești, după Rusia. 

 

Rafturile magazinelor, invadate de importuri

 

Supermarketurile sunt pline de roșii scumpe aduse de peste mări și țări, în timp ce producția legumicultorilor autohtoni, chiar și așa puțină cum este, nu ajunge pe piață. Potrivit Eurostat, prețul mediu al kilogramului de roșii ambalate la poarta fermelor din România a fost în luna august de 0,49 euro, preț ce a reprezentat mai puțin de jumătate decât prețul mediu din UE (1,02 euro/kg), fiind totodată și cel mai mic preț, conform datelor actualizate la 1 septembrie de către Comisia Europeană. Situația era similară și în iulie, când prețul mediu a fost de 0,46 euro kilogramul, după o scădere bruscă față de luna anterioară când fermierii vindeau kilogramul cu 0,68 de euro. În 2020, România a fost al optulea mare importator de tomate din UE ( exceptând UK) cu o cantitate de 90,7 mii de tone în valoare de 112,7 mii de dolari. Față de 2019, importurile de tomate au fost cu 6% mai mari în valoare. Nemulțumiți de această situație, producătorii români au ieșit în stradă în august, acuzând Guvernul de lipsă de viziune și de programe pentru micii fermieri.

 

La Buzău s-a deschis prima bancă de gene

 

În vara acestui an, a devenit operațională la Buzău prima bancă de resurse genetice vegetale pentru legumicultură, floricultură, plante aromatice și medicinale. Banca de gene are misiunea de a conserva semințele pe termen mediu și lung, de a păstra resursele genetice și de a le cunoaște până la nivel de genă. Ea este superioară atât depozitului de semințe, cât și băncii de semințe, fiind vorba despre o instituție dotată cu laboratoare moderne care care asigură amprentarea genetică speciilor pe care le are în conservare, putând să le protejeze inclusiv din punct de  vedere intelectual și juridic, spune Costel Vânătoru. Banca dispune de o resursă valoroasă compusă din peste 20.000de soiuri aflate în cercetare, iar dintre acestea 80% sunt legumicole. Totuși, comparativ cu resursele băncilor de gene din alte state suntem departe. De exemplu, Bulgaria are chiar un institut național de conservare a resurselor genetice înființat în urmă cu aproape 100 de ani, iar Spania are 33 de  bănci de gene, dintre care una dedicată trandafirilor. „Un mare sprijin pentru demararea acestui proiect și ajungerea în stadiul de astăzi l-a avut secretarul de stat din Ministerul Agriculturii, Marius Micu, un om extrem de implicat în sprijinirea acestui demers de înființare a băncii de gene”, a încheiat cercetătorul Vânătoru. 

 

Acordarea ajutorului de minimis pentru producătorii de tomate care recoltează după data de 1 noiembrie și până la sfârșitul lui decembrie este o eroare. Noi am cerut să fie data de 1 octombrie pentru că după 1 noiembrie nu se mai coc roșiile. Această dată a fost stabilită tocmai pentru a nu se plăti, în fapt, ajutorul. Ministerul Agriculturii a dovedit că nu are specialiști. De asemenea, la începutul anului mulți producători de tomate în extrasezon nu au putut recolta, pentru că reprezentanții Direcțiilor Agricole nu au venit la timp pentru a face poze și a încheia procesele verbale care trebuiau depuse la dosar pentru primirea ajutorului. Ce treabă aveau Direcțiile Agricole, când acest lucru trebuia făcut de reprezentanții APIA?  

 

Gheorghe Vlad, preşedintele Confederaţiei Naţionale a Micilor Producători Agricoli

 

 

 

Istoria roșiilor începe înainte de Hristos în America Latină

 

Originea tomatelor este în America Centrală şi de Sud, Peru şi Ecuador, fiind cunoscute cu sute de ani înainte de descoperirea Americii. Descoperirile arheologice atesta cultura pătlăgelelor roșii în valea Teotihuacan-Mexic în perioada 200 î. Hr.-700 d. Hr. Aduse în Europa de Cristofor Columb, după descoperirea Americii, în anul 1498, au fost utilizate mai întâi ca plante decorative deoarece nimeni nu avea curajul să consume o plantă care face parte din aceeaşi familie cu una din cele mai periculoase plante, mătrăguna.  Mai târziu, aceste fructe au fost folosite ca plante medicinale şi apoi ca plante alimentare. S-au cultivat pentru prima dată în Spania și Portugalia, apoi în Franța, Italia și Anglia. În România şi în Rusia, tomatele ajung să fie cultivate în secolul XIX-lea. Cea mai veche carte de bucate în care se regăseau rețete cu tomate a fost publicată în Napoli, 1692, dar autorul se pare ca ar fi obținut aceste rețete din surse de origine spaniolă.


 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Economia României Mari la sfârșitul Primului Război Mondial, aproape de colaps

Economia României Mari la sfârșitul Primului Război Mondial, aproape de colaps
Galerie Foto Sfârșitul Primului Război Mondial găsea economia României aproape de colaps. Industria era distrusă în proporţie de 60%, iar căile ferate, în proporţie de 30%. Producţia agricolă scăzuse puternic, astfel...

Euler Hermes: Pandemia ar putea amâna trecerea României în rândul economiilor cu venituri mari

Euler Hermes: Pandemia ar putea amâna trecerea României în rândul economiilor cu venituri mari
Îniţial se prognoza că România va face tranziţia către grupul ţărilor cu venituri medii mari cel târziu în 2026, dar criza provocată de Covid-19 întârzie în acest moment prognoza cu încă un an, arată o a...

Preţurile, instabilitatea politică și impredictibilitatea cursului sunt provocări pentru afaceri

Preţurile, instabilitatea politică și impredictibilitatea cursului sunt provocări pentru afaceri
Creşterea costurilor la materiilor prime, instabilitatea politică, avansul costurilor de transport şi impredictibilitatea cursului valutar sunt, în opinia oamenilor de afaceri, principalele provocări din 2022,...

Bitcoinul revine la 57.000 de dolari după selloff

Bitcoinul revine la 57.000 de dolari după selloff
Luni, preţul unui Bitcoin ajungea la 57.100 dolari la ora 16.45, în creştere cu 5% în ultimele 24 de ore, potrivit datelor agregate de CoinMarketCap, după ce principala criptomonedă la nivel mondial a scăzut...

Francul elvețian urcă la maximul ultimilor șase ani. La București rămâne în zona maximului istoric

Francul elvețian urcă la maximul ultimilor șase ani. La București rămâne în zona maximului istoric
Banca Națională a Elveției nu mai stă în calea aprecierii francului, potrivit datelor publicate luni, într-o schimbare care a atras atenția, astfel că moneda, socotită de refugiu, a atins cel mai ridicat nivel...

Beneficiile pentru angajați au scăzut DRAMATIC în 2020

Beneficiile pentru angajați au scăzut DRAMATIC în 2020
Beneficiile extrasalariale pentru angajaţi s-au diminuat cu 95% în 2020, comparativ cu anul anterior. Situața a devenit mai grabă în 2021 când acestea nu au mai fost acordate deloc, arată o analiză a...

Estimările oamenilor de afaceri români pentru 2022: instabilitate politică, criză economică, deprecierea leului

Estimările oamenilor de afaceri români pentru 2022: instabilitate politică, criză economică, deprecierea leului
Oamenii de afaceri români cred că anul viitor va continua instabilitarea politică, criza economică se va adânci, iar leul se va devaloriza în raport cu euro.  Totodată, 26,8% spun că nu au avut...

Pandemia de COVID-19 amână ajungerea României printre statele cu venituri mari

Pandemia de COVID-19 amână ajungerea României printre statele cu venituri mari
Deși prognozele inițiale arătau că România va ajunge printre statele cu venituri medii mari până în 2026, criza economică generată de pandemia de COVID-19 amână această tranziție cu un an, arată o...

Anunțul lui Sorin Grindeanu despre autostrada Sebeș - Turda

Anunțul lui Sorin Grindeanu despre autostrada Sebeș - Turda
Lotul 2 al autostrăzii Sebeș - Turda va fi dat în circulație, marți, după finalizarea unor lucrări minore. Vor fi însă restricții de circulație pe o porțiune de un kilometru, unde se va merge...

Construcțiile pe val. Creșteri de peste 25% la clădirile de locuințe în primele 10 luni din 2021

Construcțiile pe val. Creșteri de peste 25% la clădirile de locuințe în primele 10 luni din 2021
Autorizaţiile de construcție pentru clădiri rezidenţiale a crescut cu 25,3%, în primele 10 luni din acest an, raportat la aceeași perioadă din 2020, arată datele INS.  În perioada 1 ianuarie -...

Dosarul preturilor de transfer – importanța acestuia și caracteristicile unui dosar bun

Dosarul preturilor de transfer – importanța acestuia și caracteristicile unui dosar bun
Dosarul prețurilor de transfer este un document care se întocmește pentru tranzacțiile dintre companiile aparținând aceluiași grup de companii și pentru tranzacțiile dintre o companie și sediul permanent al...

APIA plătește 1,26 miliarde de euro pentru fermieri

APIA plătește 1,26 miliarde de euro pentru fermieri
În cadrul Campaniei de plăţi în avans pentru beneficiarii care au depus Cerere unică de plată în anul 2021 au fost declarați eligibili 745.155 de fermieri. Aceștia vor primi în total 1,26...

Consiliul Fiscal: Construcţia bugetului pentru anul 2022 va fi un test sever

Consiliul Fiscal: Construcţia bugetului pentru anul 2022 va fi un test sever
Consiliul Fiscal consideră că structura bugetului pentru anul 2022 va fi un test sever având în vedere necesitatea de a concilia gestionarea situaţiilor foarte dificile cu care se confruntă România (criza...

Comercianţii trebuie să îşi conecteze casele de marcat la sistemul ANAF până pe 30 noiembrie

Comercianţii trebuie să îşi conecteze casele de marcat la sistemul ANAF până pe 30 noiembrie
Comercianţii mai au timp până la 30 noiembrie pentru conectarea aparatelor de marcat electronice fiscale la sistemul informatic naţional de supraveghere şi monitorizare al ANAF. Velin Ganev, direc­tor...

Capcane monetare și inflaționiste

Capcane monetare și inflaționiste
CHICAGO – Creșterile de prețuri în Statele Unite se răspândesc peste toate bunurile și serviciile, iar inflația poate fi observată și în sectoare de afaceri cu o bază largă, cum ar fi transportul, energia...
Serviciul de email marketing furnizat de