Proiect / Statul imparte povara asigurarilor agricole

Ministerul Agriculturii a platit anul trecut producatorilor agricoli si fermierilor asigurati despagubiri de aproape 25 de milioane de euro. Pus in situatia de a suporta despagubirea fermierilor asigurati in caz de calamitate, statul cauta solutii pentru a nu mai plati singur daunele.

La insistentele agricultorilor, dar si din considerente financiare, Ministerul Agriculturii (MAPDR) vrea sa modifice Legea 381/2002 privind acordarea despagubirilor in caz de calamitati naturale.

OFICIAL. Legea asigurarilor agricole a fost adoptata in 2002, in scopul de a stimula producatorii agricoli sa-si asigure culturile. Societatile de asigurare suporta daune provocate de riscurile generale (furtuna, grindina, inghet timpuriu, prabusire sau surpare de teren), iar statul intervine si plateste despagubiri in caz de calamitati (seceta excesiva, inundatii sau inghet puternic). Ministerul Agriculturii ii despagubeste pe taranii care si-au pierdut culturile sau animalele, dar numai pe aceia care au incheiat o polita de asigurare cu o societate agreata de MAPDR, desi respectiva polita nu acopera riscul de calamitati. Numai anul trecut, din cauza inundatiilor, agricultura a platit despagubiri de aproape 900 miliarde de lei vechi, adica circa 24,8 milioane de euro. "Vrem sa gasim o solutie ca sa implicam si societatile de asigurari in plata despagubirilor, pentru ca nu e normal sa facem noi un efort bugetar atat de mare", a decla-rat Gheorghe Flutur, ministrul Agriculturii.

VARIANTE. Pana acum, Ministerul Agriculturii a elaborat doua proiecte de modificare a Legii 381/2000, ambele fiind insa respinse de Ministerul Finantelor, ne-au declarat surse din minister. O prima varianta a fost redactata anul trecut. "S-a propus infiintarea unui fond extrabugetar la alimentarea caruia sa contribuie statul, societatile de asigurari si agricultorii, si din care sa fie platite despagubirile in caz de calamitati. Ministerul Finantelor a respins aceasta varianta, motivand ca FMI nu permite folosirea de fonduri extrabugetare in astfel de cazuri", ne-au declarat sursele citate.

O a doua incercare de schimbare a legii a vizat eliminarea conditionarii despagubirii de existenta unei asigurari standard, care nu acopera riscul de calamitati, sustin sursele citate. Insa Finantele nu au fost de acord, pentru ca efortul financiar al statului ar fi fost prea mare. Drept urmare, proiectul s-a intors la MAPDR cu recomandarea de a fi modificat.

PRO. Modificarea legii a impartit in doua lumea asigurarilor. In timp ce unii recunosc ca ministerul nu poate sa traga singur la acest car, altii se plang ca o cointeresare in plata despagubirilor pentru calamitati i-ar duce la faliment.

Brokerii de asigurari sunt de parere ca, in caz de calamitate, si societatile ar trebui sa participe la despagubirea agricultorilor, nu numai statul. Astfel sistemul s-ar imbunatati, iar producatorii ar fi stimulati sa se asigure. "Interventia statului in aceasta situatie determina proprietarii de terenuri sa stea mai relaxati, stiind ca, in caz de calamitate, ei oricum vor fi despagubiti. Statul trebuie sa incurajeze agricultorii sa se asigure, prin contributia la prima, nu sa plateasca toate despagubirile", ne-a declarat Bogdan Andriescu, presedintele Uniunii Nationale a Societatilor de Intermediere si Consultanta in Asigurari din Romania (UNSICAR).

"In cazul unor daune cauzate de fenomene naturale catastrofale, producatorii agricoli suporta 30% din cheltuielile de productie justificate cu documente, iar statul diferenta, care in cazul unor daune totale poate fi de maximum 70%, din care se deduc eventualele subventii. Mai mult, pierderile calitative nu au fost luate in calcul la stabilirea despagubirilor, ramanand 100% in sarcina producatorilor agricoli", ne-a declarat George Radu, director general in cadrul Asigest Agri Broker de Asigurare. "In aceste conditii, consider ca prin gasirea unei forme de coparticipare a asiguratorilor la plata acestor despagubiri s-ar responsabiliza intregul sistem", a mai spus George Radu.

FONDURI SPECIALE. Constituirea unui Fond national pentru despagubirea producatorilor agricoli in caz de calamitati este o solutie agreata de unii asiguratori. "Pentru inlaturarea disfunctionalitatilor, ASIROM do-reste sa colaboreze cu Ministerul Agriculturii pentru discutarea si gasirea celor mai bune solutii privind aplicarea acestei legi", spun reprezentantii societatii. Ei propun si alte masuri, cum ar fi acordarea subventiilor pentru primele de asigurare direct producatorului agricol, prin intermediul Directiilor Agricole si de Dezvoltare Rurala judetene, precum si extinderea subventionarii primelor de asigurare asupra altor culturi si specii de animale decat cele declarate de Ministerul Agriculturii (porumb, legume, porcine, pasari).

CONTRA. Alte societati de asigurari nu agreeaza aceasta solutie. "Legea 381/2002 stipuleaza foarte clar pentru ce riscuri si in ce conditii sunt despagubiti producatorii agricoli in situatia aparitiei unor daune majore din riscuri catastrofale, (...) Societatile de asigurare nu au cum sa fie parte la astfel de despagubiri, deoarece ele nu asigura aceste riscuri", ne-a declarat Radu Constantinescu, responsabil asigurari agricole in cadrul Generali Asigurari SA.

"Daca prin absurd ar face-o, capitalurile sociale ale tuturor societatilor de asigurare agreate nu ar strange suma necesara despagubirilor anului 2004 sau 2005, spre exemplu. Din aceasta cauza, daca s-ar impune prin lege participarea societatilor de asigurare la despagubirile din riscuri catastrofale, exista posibilitatea ca acestea sa renunte la a mai incheia polite agricole", a mai declarat Radu Constantinescu.

PROPUNERE "Vrem sa gasim o solutie ca sa implicam si societatile de asigurari in plata despagubirilor, pentru ca nu e normal sa facem noi un efort bugetar atat de mare" Gheorghe Flutur ministrul Agriculturii

CATASTROFELE IN UE

In alte tari, riscurile catastrofale nu sunt asigurate numai de societatile de profil. "In Franta exista un fond special pentru astfel de cazuri, alimentat de Guvern, asociatiile patronale din agricultura si societatile de asigurare", ne-a spus Radu Constantinescu, reprezentantul Generali Asigurari. "Cel mai avansat sistem este in Statele Unite, unde se practica asigurarea venitului agricol, conform careia, indiferent de calamitati sau de evolutia pretului la burse, fermierul are un venit minim asigurat. Practic, in SUA, asigurarea a devenit o metoda neconventionala, dar extrem de eficienta, de subventionare a agriculturii", au mai spus reprezentantii ASIROM.

PROTEST Taranii sunt probabil cei mai nemultumiti de Legea 381/2002. "Dar desi statul ne despagubeste, teoretic, cu 70% din valoarea cheltuielilor de infiintare si intretinere a suprafetei distruse, procentul real este de 40%", sustine Drugan Stefan, un agricultor galatean. Asta pentru ca ministerul stabileste o valoare standard a cheltuielilor cu ingrijirea culturii pana in momentul producerii dezastrului, din care scade subventiile acordate si pe care o ajusteaza in functie de gradul de calamitare a culturii. "Cheltuielile la hectar sunt diferite de la un agricultor la altul, asa ca nu vad de ce suntem despagubiti pornind de la aceeasi suma maxima", a declarat Adrian Radulescu, presedintele Ligii Asociatiei Fermierilor Particulari din Romania. Agricultorii sunt nemultumiti si de faptul ca societatile de asigurari nu pluseaza cu bani. "Sunt obligat sa ma asi-gur, dau bani societatilor de asigurari. Corect ar fi ca noi sa punem 10%, asiguratorii 20% si statul 70%", considera el.

STATISTICA Potrivit statisticilor, doar circa 10% din suprafata agricola a tarii este asigurata. "In Romania, numarul agentilor economici si al persoanelor fizice care incheie asigurari agricole este mai mic decat cel inregistrat in alte tari, deoarece puterea financiara a fermierilor este mult mai mica", ne-au declarat reprezentantii ASIBAN. Din datele furnizate de societati, Generali Asigurari a avut peste 100 de clienti pe asigurari agricole in 2005 si a platit patru daune in valoare de circa 18.000 de lei noi. In anul agricol 2004-2005, ASIROM a subscris circa 3.000 de polite de asigurare cu clienti persoane juridice, iar valoarea despagu-birilor acordate pe acest sector anul trecut a fost de peste 1.200.000 de euro. "Numarul clientilor pe care l-a inregistrat in anul 2005 ASIBAN SA a fost de 260, iar valoarea despagubirilor platite anul trecut de societate a fost de 502.267,9 RON", ne-au mai spus reprezentantii ASIBAN.