x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Bani şi Afaceri Economie Reformarea statului în varianta Guvernului Ciucă: peste 32.000 de noi bugetari și întreprinderi publice care târăsc restanțe la plată de două miliarde de euro

Reformarea statului în varianta Guvernului Ciucă: peste 32.000 de noi bugetari și întreprinderi publice care târăsc restanțe la plată de două miliarde de euro

de Adrian Stoica    |    26 Mai 2022   •   07:40
Reformarea statului în varianta Guvernului Ciucă: peste 32.000 de noi bugetari și întreprinderi publice care târăsc restanțe la plată de două miliarde de euro

Guvernul ne anunță că va trece la reducerea cheltuielilor bugetare cu 10%. Înghețarea angajărilor la stat și reducerea achizițiilor sunt principalele ținte ale Executivului, începând cu luna iulie. Decizia anunțată vine însă după ce sub bagheta premierului Ciucă numărul angajărilor la stat a explodat în ultimele luni.

 

Pe de altă parte, nici companiile unde statul și administrațiile locale sunt acționari unici sau majoritari nu reușesc să se acomodeze cu economia de piață și supraviețuiesc acumulând restanțe financiare. Noul pachet de măsuri anunțat de Executiv marți aduce, pe lângă blocarea angajărilor la stat, și creșterea salariilor bugetarilor. Anunțul făcut de Guvern a venit în aceeași zi în care Comisia Europeană i-a  transmis Raportul de țară și recomandările sale din „Pachetul de primăvară din cadrul semestrului 2022”. Citirea acestui raport ar trebui să fie un adevărat duș rece pentru Guvernul Ciucă și un semnal pentru trezirea la realitate. 

În raportul său privind România, Comisia Europeană atrage atenția asupra evoluțiilor îngrijorătoare din economia și societatea românească. Chiar dacă regulile fiscale ale Uniunii Europene au fost suspendate până la sfârșitul lui 2023, potrivit unei decizii de la începutul acestei săptămâni a Bruxelles-ului, raportul amintește că țara noastră se află sub rigorile procedurii de deficit excesiv. Ea a fost deschisă de Comisia Europeană în aprilie 2020, iar recomandările din acel moment cereau României să revină la un deficit bugetar de sub 3% din PIB în anul 2022. Criza economică generată de pandemia de COVID-19 a dat peste cap toate calculele, dar în iunie 2021 a fost emisă o altă recomandare care prelungea până în anul 2024 termenul până la care România trebuia să iasă din procedura de deficit excesiv. Pentru a realiza acest obiectiv, Guvernul și-a asumat reducerea deficitului, ca procent din PIB, și limitarea cheltuielilor bugetare. Conform calendarului asumat pentru scăderea deficitului, el trebuia să se oprească anul acesta la maximum 8% din PIB (a fost de 6,7%) și să scadă la 6,2% în 2022, 4,4% în anul 2023 și 2,9% din PIB, în anul 2024. De asemenea, trebuie operată o tăiere a cheltuielilor bugetare, astfel încât în 2024 acestea să fie egale cu cele din anul precedent.

Angajări la stat, fără număr

În ciuda acestor angajamente, cheltuielile bugetare nu au fost reduse, iar dintre acestea se disting cele salariale. Sectorul bugetar a ajuns să numere, la sfârșitul lunii februarie, 1.262.318 milioane de angajați, cu 30.000 mai mulți decât la sfârșitul lunii noiembrie, cea mai mare creștere din ultimii cinci ani. Potrivit ultimei statistici publicate de Ministerul Finanțelor, în luna martie numărul angajaților la stat a mai crescut cu 2.251 de persoane față de luna februarie și asta după ce în februarie numărul bugetarilor crescuse cu 3.508 față de ianuarie. Creșterea explozivă vine după ce prima măsură luată de Guvernul Ciucă după instalarea la Palatul Victoria a fost să adopte o ordonanță prin care a dat liber la angajările la stat. Cea mai spectaculoasă creștere s-a înregistrat la megaministerul numit Secretariatul General al Guvernului (SGG). Numărul angajaților a crescut chiar la ușa premierului Ciucă, unde Secretariatul General al Guvernului și-a umflat schema de personal de la 4.859 de angajați, la data plecării din funcție a premierului Florin Cîțu, la 5.027 în februarie 2022. La sfârșitul lunii martie numărul acestora scăzuse la 5.009. 

La sfârșitul primului trimestru al anului cheltuielile salariale cu bugetarii ajunseseră la 28,34 de miliarde de lei, reprezentând o creștere cu 2,2% față de perioada similară a anului trecut.

Economia de stat nu-și plătește datoriile

În timp ce se plânge că încasările bugetare sunt scăzute și vrea o taxare agresivă pe forța de muncă, președintele PSD, Marcel Ciolacu, ignoră situația în care se află companiile controlate de stat sau de administrațiile publice. De exemplu, dacă ne uităm peste tabloul de bord al economiei de stat, am vedea că la sfârșitul primului trimestru al acestui an, cele 1.246 de societăți aflate în portofoliul statului și administrațiilor locale aveau un profit brut de numai 900 de milioane de euro (4,46 de miliarde de lei). Chiar și așa, el este doar teoretic, pentru că aceste societăți trăgeau după ele plăți restante de două miliarde de euro (circa 10 miliarde de lei). Dintre aceste restanțe, circa 720 de milioane de euro (3,6 miliarde de lei) sunt către bugetul general consolidat al statului, iar 1,2 miliarde de euro (aproximativ 6 miliarde de lei) către alte firme. Pentru a obține aceste rezultate dezastruoase, statul are în companiile sale 253.000 de angajați. 

Administrația publică, un punct nevralgic 

Eficacitatea administrației publice din România se situează cu mult sub media UE27. Reformele administrative avansează lent, iar reorganizările și concedierile frecvente de la nivelul conducerii afectează stabilitatea instituțională, precum și consolidarea și sustenabilitatea rezultatelor reformelor, potrivit raportului Comisiei Europene. Fragmentarea accentuată a competențelor și a resurselor continuă, de asemenea, să afecteze furnizarea serviciilor publice, în special la nivel descentralizat și în zonele rămase în urmă. În aceste condiții, procesul decizional se bazează adesea pe ordonanțe de urgență ale guvernului, mai notează Comisia Europeană în documentul citat.

Capacitatea administrativă la toate nivelurile de guvernare rămâne o provocare. Coordonarea sarcinilor între instituții este deficientă. Dezvoltarea programelor este împiedicată de slaba colaborare dintre administrația centrală și cea locală și de imixtiunea politică puternică. Prin urmare, obiectivele și politicile programelor se modifică adesea și apar întârzieri”.

Raportul de țară al Comisiei Europene

 

Funcționarii statului nu pun mâna pe carte

Competențele de gestionare a programelor și de planificare strategică sunt limitate, iar participarea funcționarilor publici la acțiuni de învățare în rândul adulților este scăzută în comparație cu media UE. PNRR al României include măsuri privind recrutarea pe bază de merit a funcționarilor publici, dar deocamdată totul a rămas doar pe hârtie.

Avertismentele venite de la Bruxelles

În raportul său, Comisia Europeană notează că perspectivele economice ale României sunt modeste. Din cauza unei încetiniri economice la sfârșitul anului 2021, agravată de invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022, se preconizează că PIB-ul real va crește cu puțin peste 2% în 2022 și 2023, fiind sprijinit în principal de investiții din mai multe fonduri ale UE, inclusiv din Mecanismul de redresare și reziliență (MRR). De asemenea, se preconizează că exporturile și importurile vor crește într-un ritm mai lent, din cauza blocajelor și a deficitelor în ceea ce privește oferta, deficitul de cont curent urmând să rămână, în linii mari, neschimbat. Ce ne mai transmite CE în raportul său:

 

- Deficitul bugetar a scăzut într-o oarecare măsură, dar rămâne un motiv de îngrijorare;

 

- Veniturile fiscale ale României sunt foarte scăzute în raport cu PIB-ul (al doilea cel mai scăzut nivel din UE după Irlanda, care se află într-o situație specială) și sunt dominate de taxele pe bunurile și serviciile de consum și de impozitele pe veniturile salariale;

- Riscurile pe termen mediu la adresa sustenabilității finanțelor publice sunt ridicate;

- Se preconizează că prețurile vor crește mai substanțial decât până acum;

- Piața forței de muncă a avut rezultate bune, în pofida pandemiei de COVID-19, dar există în continuare provocări importante;

- Se prevede că salariile își vor relua creșterea, însă sărăcia și sărăcia persoanelor încadrate în muncă rămân o provocare;

- Sectorul de afaceri din România prezintă deficiențe structurale de lungă durată;

- Declinul demografic exercită presiuni asupra pieței forței de muncă și asupra sistemului de formare și educație;

- Serviciile sociale și de sănătate rămân insuficiente, inclusiv accesul la îngrijire pe termen lung. 

- Eliminarea treptată a producției de energie electrică pe bază de cărbune necesită o creștere substanțială a capacității de producție de energie din surse regenerabile;

- Realizarea unor investiții și reforme semnificative în materie de politică digitală ar putea elimina lacunele existente;

- România se confruntă cu dificultăți în ceea ce privește inovarea, iar capacitatea întreprinderilor de a absorbi tehnologiile rămâne limitată;

- Accesul redus la finanțare este un alt factor esențial care subminează competitivitatea întreprinderilor românești;

- Anumite grupuri sociale se confruntă cu o sărăcie extremă;

- Accesul la serviciile esențiale și sociale rămâne insuficient, înregistrându-se disparități semnificative între mediul rural și cel urban și între regiuni;

- În ceea ce privește poluarea, calitatea aerului continuă să reprezinte un motiv serios de îngrijorare în România; 

- România nu a înregistrat progrese în ceea ce privește utilizarea circulară a materiilor prime secundare în ultimul deceniu;

 

- România înregistrează rezultate foarte slabe în ceea ce privește integrarea tehnologiilor digitale;

 

- Deși cheltuielile pentru sănătate au crescut în România în ultimul deceniu, acestea se situează pe penultimul loc din UE.

×