Pe fondul unui an agricol slab şi al pandemiei de coronavirus, Comisia Europeană a venit cu o veste proastă. Anul acesta alimentele s-au scumpit în toate țările din Uniunea Europeană. Pentru România - o ţară cu potenţial agricol imens, dar care se hrăneşte din importuri - este o veste care trebuie să dea de gândit. În prima jumătate a anului, am importat produse agroalimentare în valoare de 3,9 miliarde de euro, depăşind valoarea importurilor făcute în tot anul 2010, care a fost de 3,8 miliarde de euro. Un alt record: pentru prima dată în perioada postdecembristă, ponderea importurilor agroalimentare a depășit pragul de 10% din totalul importurilor României, arată statisticile oficiale analizate de Jurnalul.

România a înregistrat în 2019 un deficit al balanţei comerciale cu produse agricole de 1,22 miliarde de euro, în creștere cu peste 8% față de anul precedent, când a fost de 1,13 miliarde de euro, conform datelor Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Invazia importurilor şi dependenţa tot mai accentuată de acestea în ultimii ani ar putea deveni o vulnerabilitate pentru România în perioada următoare, în cazul deteriorării situaţiei economice mondiale, în general, şi scăderii producţiilor agricole, în particular. Efectele acestei situaţii ar fi greu de suportat într-o ţară unde ponderea cheltuielilor cu alimentele în totalul cheltuielilor de consum - aproape o treime - este cea mai ridicată din toate țările UE.

Suprafețe mari, randamente mici

La nivel european, România se afla pe ultimul loc la productivitatea muncii în agricultură (exprimată ca euro per unitate de muncă), de aproape patru ori sub media UE, aceasta fiind una din cauzele principale ale deficitului cu produse agroalimentare, atrăgea recent atenţia o analiză realizată de Comitetul Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială. Deși deținem un avantaj în domeniul agricol, fiind țara cu a șasea cea mai mare suprafață de terenuri agricole din UE și unul din cei mai importanți producători de cereale din UE, avem o productivitate foarte scăzută.

Pe de altă parte, producem bunuri agroalimentare cu valoare adăugată scăzută şi importăm produse cu valoare adăugată ridicată. Surplusul comercial al României pentru produsele agroalimentare provine în special dintr-o categorie de produse cu valoare adăugată mică și unde există numeroase stimulente pentru a asigura exportul unor ponderi importante din producția internă, în timp ce stimulentele lipsesc în cazul bunurilor cu valoare adăugată mare, se arată în analiza comitetului. De exemplu, anul trecut România a realizat cele mai mari venituri din exportul de porumb, 1,24 miliarde de euro pentru o cantitate de 6,76 milioane de tone, apoi grâu și meslin - 1,13 miliarde de euro pentru o cantitate de 6,18 milioane de tone - și semințe de floarea-soarelui, 757 de milioane de euro de pentru o cantitate de 2,1 milioane de tone.

Citește pe Antena3.ro

Ce locuri poți să vizitezi în Maramureș dacă mergi de Crăciun sau Revelion în 2024. Cele mai frumoase obiective turistice iarna

Seceta ne taie din recolte

În lipsa unui sistem de irigaţii care să acopere o suprafaţă mare de culturi, agricultura noastră este meteodependentă. Deja suntem ţara cel mai grav afectată de deșertificare din UE, cele mai lovite de acest fenomen fiind sudul Câmpiei Române, Dobrogea și sudul Moldovei. De exemplu, în județul Dolj, solurile nisipoase au ajuns să reprezinte mai mult de 100.000 de hectare, iar în fiecare an suprafața acoperită de nisipuri crește cu peste 1.000 de hectare, potrivit datelor Ligii Producătorilor Agricoli din România.

Deficitul comercial va continua să crească

Statisticile Ministerului Agriculturii vorbesc despre o reducere a producţiei de grâu din acest an cu 40% faţă de anul trecut, pe fondul secetei, de la 9 milioane de tone, la 5,5-5,6 milioane de tone. De asemenea, recolte mai mici vor fi la secară, unde producţia medie este de 2,5 tone/ha, faţă de 3,2 tone/ha anul trecut, la orz, cu o producţie medie de 2,6 t/ha, faţă de 5 t/ha anul trecut, precum şi la rapiţă, cu o producţie medie de 1,9 t/ha, faţă de 2,3 t/ha în 2019. Cum ţara noastră a devenit în ultimii ani unul din marii exportatori de cereale, reducerea exporturilor va duce la accentuarea deficitului comercial cu produse agroalimentare.

Deocamdată, statisticile oficiale arată că în prima jumătate a acestui an importurile agroalimentare (alimente, animale vii și băuturi) au însumat 3,9 miliarde de euro, în creștere cu 6% față de intervalul similar din 2019. Acest total din primul semestru 2020 este puțin mai mare decât, atenție, valoarea importurilor din întregul an 2010. În urmă cu 10 ani, importurile agroalimentare însumau puțin peste 3,8 miliarde de euro, reiese din datele INS.

În 2019, cantitatea totală de produse agroalimentare importate a fost dublă față de cea exportată. Am exportat cu precădere materii prime la prețuri scăzute și am importat produse procesate cu valoare adăugată mare.

Crește exportul de cereale brute

România a exportat, în primul trimestru din 2020, cereale brute în sumă de 822,4 milioane de euro, cu 42,5% mai mult comparativ cu perioada similară a anului anterior, conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică.

Dependenţa de importuri agroalimentare este un lucru periculos, iar ea se va accentua pentru că noi nu avem puse bazele pentru o dezvoltare durabilă a producţiei. Nu avem un sistem organizat de producţie, de preluare şi gestionare a stocurilor care să permită ritmicitatea aprovizionării. Produsele agroalimentare s-au scumpit anul acesta şi vor continua pe acelaşi trend din cauza pandemiei şi secetei care se întinde deja spre nordul continentului. Asta înseamnă că vom importa la preţuri tot mai mari.

Valeriu Tabără, preşedintele Academiei de Științe Agricole

Deşi avem un mare potenţial agricol, nu reuşim să ne asigurăm securitatea alimentară. Dacă ar fi exploatat acest potenţial, România ar putea asigura hrană pentru 80 de milioane de oameni. Din păcate, interesele de grup și politicile falimentare în domeniu au făcut să ajungem în situația în care ne găsim astăzi. Exportăm ieftin şi importăm scump, pentru că trimitem la export marfă neprocesată, cu valoare adăugată mică, şi importăm masiv produse procesate. Din păcate, pe fondul crizei sanitare şi al celei economice suprapuse, dar şi ca urmare a scăderii producţiilor din cauza secetei, importurile ne vor costa tot mai scump.

Dragoş Frumosu, preşedintele SINDALIMENTA