Românii sunt campionii UE la umplut plămânii cu praf

Conform celor mai recente estimări ale Agenției Europene de Mediu (European Environment Agency-EEA), 307.000 de persoane au murit prematur din cauza expunerii la poluarea cu particule fine (PM2,5) în țările UE. Cel puțin 178.000 de decese puteau fi însă evitate, dacă toate statele membre UE ar fi atins noul maxim recomandat de Organizația Mondială a Sănătății în ceea ce privește poluarea cu particule fine, care este de 5 µg/m3, iar din aceste statistici negre România nu avea cum să lipsească. Datele se regăsesc în raportul „Impactul poluării aerului asupra sănătății în Europa, 2021”, publicat în preambulul Forumului UE pentru aer curat, care are loc pe 18 și 19 noiembrie. Manifestarea va reuni factori de decizie, părți interesate și experți de mediu cu scopul de a promova măsuri și politici eficiente, care să contribuie la obținerea unui aer cât mai curat.

Poluarea aerului este o cauză majoră a morților premature și a bolilor, ea reprezentând cel mai mare risc pentru sănătate în Europa. Bolile de inimă și accidentul vascular cerebral sunt cele mai frecvente cauze ale deceselor premature atribuite poluării aerului, urmate de bolile pulmonare, inclusiv cancerul pulmonar, potrivit statisticilor. Raportul „Impacturile poluării aerului în Europa asupra sănătății, 2021” prezintă estimări actualizate cu privire la modul în care cei trei poluanți cheie - particulele fine în suspensie (PM2,5), dioxidul de azot (NO2), ozonul la nivelul solului (O3) - au afectat sănătatea europenilor în 2019. Ca parte a Pactului ecologic european, Planul de acțiune al UE privind poluarea zero stabilește ca obiectiv reducerea numărului de decese premature generate de expunerea la particule fine cu peste 55% până în 2030, comparativ cu 2005. Potrivit analizei EEA, în prezent, UE este pe cale să atingă ținta propusă, deoarece numărul acestor decese a scăzut cu aproximativ o treime din 2005 până în 2019.

Expunerea la concentrații mari de particulele de PM2,5 ne scurtează viața

Din perspectiva anilor de viață pierduți ca urmare a expunerii la PM2,5 raportați la 100.000 de locuitori, românii au pierdut  1.261 de ani în 2019. La acest capitol suntem întrecuți doar de Bulgaria, cu 1.606 ani, și de Polonia, cu 1.291 de ani. Deși România are de mai mulți ani planuri de management al calității aerului la nivelul fiecărui județ, acest ultim raport al EEA confirmă, încă o dată, contraperformanțele noastre comparativ cu ceea ce fac alte țări. De exemplu, țările din vestul Europei, puternic industrializate, își expun cetățeni mult mai puțin la PM2,5. Astfel, Germania se poate lăuda că a totalizat doar 676 de ani de viață pierduți la 100.000 de locuitori, Franța, 554, Italia, 843, iar Spania, 561. Particulele în suspensie PM2,5 reprezintă un amestec complex de particule foarte mici și picături de lichid, având o valoare-țintă anuală de 25 µg/m3.

21.500 de decese premature, din cauza prafului

Pe de altă parte, raportul citat estimează că la o populație de 19,4 milioane de locuitori, în România decesele premature a 21.500 de persoane pot fi atribuite expunerii la particulele fine de praf PM2,5, ceea ce înseamnă că 1 din 900 de români a murit din această cauză. De exemplu, dacă este să ne raportăm la țările industrializate, atunci să spunem că Germania a înregistrat un deces prematur din aceeași cauză la 1.542 de locuitori, Franța, unu la 2.181, Italia, unu la 1.198, iar Spania, unu la 1.922. Venind în zona țărilor ex-comuniste, găsim doar Bulgaria care ne întrece, ea având un deces prematur la 660 de locuitori, în timp ce Ungaria a avut unu la 939, Polonia unu la 966, iar Cehia unu la 1.252.

761 de ani de viață pierduți la 100.000 de locuitori din cauza expunerii la PM2,5 a fost media UE-27 în 2019

Atingerea țintei intermediare pentru PM2,5 de 10 µg/m3 (orientările OMS din 2005 privind calitatea aerului) ar fi redus decesele premature asociate cu cel puțin 21% în 2019. În schimb,  dacă s-ar fi atins ținta de 5 µg/m3, prevăzută în noul ghid OMS din 2021 privind calitatea aerului, decesele premature asociate s-ar fi redus cu cel puțin 58%.

„A respira aer curat ar trebui să fie un drept fundamental al omului. Este o condiție necesară pentru societăți sănătoase și productive. Chiar și cu îmbunătățirea calității aerului în ultimii ani în regiunea noastră, avem încă un drum lung de parcurs pentru a atinge nivelurile din noile Ghiduri globale ale OMS pentru calitatea aerului”

dr. Hans Henri P. Kluge, directorul regional al OMS

România, condamnată la CJUE

România a fost condamnată anul trecut de Curtea de Justiție a UE (CJUE) din cauza eșecului constant de a reduce cantitățile de particule fine în mișcare aflate în aer (PM10, PM2,5), precum și pentru incapacitatea de a monitoriza calitatea aerului în București, după ce o procedură de infringement împotriva țării noastre fusese declanșată încă din 2009. Una din principalele cauze ale poluării atmosferice cu aceste particule în Capitală este numărul tot mai mare de mașini care circulă prin oraș și, în special, autovehiculele de mare tonaj care au transformat Capitala într-o adevărată șosea de centură. La acestea se mai adaugă poluarea generată de construcțiile care nu respectă normele de organizare ale șantierelor și lipsa cronică a spațiilor verzi.