Nici nu s-a uscat bine cerneala pe documentele semnate de liderii Uniunii Europene ca mai multe state si institutii europene au inceput sa se intoarca impotriva ideii de a contribui cu 200 de miliarde de euro la Fondul Monetar International (FMI) si a 'pactului fiscal'.
Francois Hollande, candidatul socialistilor la presedintia Frantei, a declarat luni ca va renegocia 'pactul fiscal' pentru disciplina bugetara pentru a include crearea de obligatiuni comune ale statelor euro, un rol mai mare al Bancii Centrale Europene (BCE) si crearea unui fond puternic de salvare, transmite Dow Jones. Hollande a spus ca acordul nu prevede masuri decisive care sa calmeze pietele, respectiv crearea de obligatiuni comune ale zonei euro, crearea unui fond european de salvare de mare putere, plus un rol mai mare al Bancii Centrale Europene (BCE) care sa fie creditor de ultima instanta pentru state. 'Daca sunt ales presedinte, voi renegocia aceasta intelegere... pentru a adauga ceea ce ii lipseste azi, inclusiv interventia BCE, bonduri euro si un fond financiar de salvare', a spus Hollande intr-un interviu la RTL.
Liderul socialistilor a contestat intelegerea ca statele sa impuna in fiecare Constitutie 'regula de aur' pentru a armoniza bugetele tuturor tarilor. 'Putem adopta reguli de aur in toate tarile... daca nu exista crestere, nici o tinta nu va fi atinsa', a mai spus el.
Vineri, cele 17 state ale zonei euro au agreat impreuna cu alte 6 la o supraveghere mai stricta a bugetelor si pedepse automate pentru tarile care depasesc limitele de deficit structural de 0,5% si de 60% pentru datoria publica. Contracandidata sa, liderul de extrema dreapta Marine Le Pen, cere revenirea la franc. Insa aceasta masura ar distruge 20% din bogatia francezilor in 10 ani si s-ar pierde un milion de locuri de munca, potrivit unei proiectii a Institutului Montaigne, citata de Les Echos. Hollande e creditat cu 31,5% din intentiile de vot, urmat de actualul presedinte Nicolas Sarkozy (26%), in vreme ce Marine Le Pen are 13,5%.
Acestea nu sunt singurele amenintari pentru intelegerea europeana. Andreas Dombret, membru al Bundesbank, banca centrala germana, a spus ca banii institutiei sale nu pot fi convertiti in fonduri pentru salvarea pe usa din spate a unor state ale zonei euro, prin transferul catre FMI.
'Banii nu pot migra intr-un fel de borcan care sa fie folosit exclusiv pentru Europa. Asta ar fi o incalcare a regulilor de finantare monetara a statelor. Bundesbank a eliminat deja posibilitatea asta', a spus el, citat de Handelsblatt si preluat de EUObserver. El a mai afirmat ca din cele 200 de miliarde, cota Bundesbank ar fi de 45 de miliarde de euro si ca operatiunea este 'in mod inerent riscanta'.
In Praga, presedintele ceh Vaclav Klaus a declarat ca tara sa nu va participa la schema UE. Cehia ar fi trebuit sa cotizeze cu 3,5 miliarde de euro, suma vazuta foarte mare. De asemenea, Mikolaj Dowgielewicz, viceministru de Externe al Poloniei, a anuntat ca s-ar putea ca suma de 200 de miliarde de euro sa fie redusa. Cota Poloniei ar trebui sa fie 10 miliarde de euro din rezerva sa totala de 74,3 miliarde, potrivit zvonurilor. Oficialii spun ca inca nu s-a hotarat nimic. Presedintele Traian Basescu a anuntat anterior ca statele aflate in acorduri cu FMI nu vor cotiza. Pe langa tara noastra, mai sunt sub acorduri Grecia, Irlanda si Portugalia din zona euro, iar Ungaria e pe cale sa faca altul. Reuters scrie ca Ungaria intentioneaza sa ia un imprumut de 15-20 de miliarde de euro pe 3-4 ani.
Letonia tocmai a terminat un program cu FMI, iar Estonia a anuntat oficial ca nu va contribui. Iar Spania si Italia au crunta nevoie de bani ieftini.
Nici semnalele internationale nu sunt de bun augur pentru Europa. Jun Azumi, ministrul de Finante al Japoniei, a cerut Europei sa faca noi eforturi pentru a convinge pietele, exprimand rezerve asupra oricarei noi contributii la FMI. Ba mai mult, nici SUA si nici Canada nu au vreun interes pentru contributia la euro-salvarea statelor cu probleme prin intermediul FMI.
Presedintele Barack Obama a spus in mod repetat ca Europa 'are destule resurse' pentru a-si rezolva singura problemele.
Olivier Blanchard, economistul-sef al FMI, a declarat si el ca noua intelegere pentru cele 200 de miliarde de euro inseamna 'o parte din solutie, dar nu solutia'.