Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Liviu Rogojinaru, secretar de stat în Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de AfaceriEconomia are nevoie de decizii curajoase pentru a reporni
Lumea trăieşte în această perioadă sub ameninţarea coronavirusului, iar măsurile excepţionale adoptate de statele lumii, inclusiv de România, au dus la blocarea unei mari părţi a economiei. FMI previzionează că economia globală ar suferi o scădere de 3% în 2020. Pentru multe dintre companiile româneşti din sectorul IMM-urilor falimentul bate la uşă, iar Guvernul estimează o contracţie economică de 2% pentru acest an. Prea optimistă, după unii analişti, care anticipează că o scădere de 8% este mult mai realistă. Pentru depăşirea blocajului economic este nevoie acum de soluţii, iar ele nu pot veni decât dacă se iau decizii curajoase. În acest context, colaborarea dintre mediul de afaceri şi Guvern devine esenţială, iar acestui deziderat se subscrie şi demersul inițiat de România Durabilă şi EM360, în parteneriat cu Antena 3, care au lansat platforma de dezbateri “NOUA ECONOMIE”. În cadrul ei s-a desfăşurat, recent, primul webinar sub titlul „Deciziile în NOUA ECONOMIE”.
Participanţii la prima ediţie, reprezentanţi ai mediului de afaceri şi ai Guvernului, au scos în evidenţă problemele generate de noua criză economică, dar și soluțiile recomandate. Una dintre acestea a fost salvarea locurilor de muncă, după ce peste un milion de persoane au intrat în şomaj tehnic, iar 200.000 de locuri de muncă au fost şterse deja de criză.
De la deficit, la excedent, doar într-o lună
Astfel, dacă în 2019 vorbeam despre un deficit de forță de muncă, astăzi cifrele arată că am avea un excedent din cauza numărului ridicat de persoane intrate în șomaj sau șomaj tehnic, atrăgea atenţia Cristina Chiriac, președintele Confederaţiei Naţionale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF). Pe de altă parte, datele arată că, probabil, vom înregistra cel mai mare deficit comercial din ultimii 20 de ani, din cauza prăbușirii exporturilor și creșterii semnificative a importurilor, iar din această perspectivă economia are nevoie de un plan pentru relansarea exporturilor, a atras atenţia reprezentatul CONAF.
ANOFM pregăteşte măsuri pro-active
La nivelul ANOFM, pe lângă introducerea şomajului tehnic pentru protejarea forţei de muncă, se are în vedere în această perioadă şi implementarea unor măsuri active pentru limitarea şomajului. Potrivit lui Victor Picu, președinte ANOFM, instituția pregăteşte o serie de măsuri pentru flexibilizarea forţei de muncă şi lucrează la o platformă electronică de mediere între angajatori și forța de muncă, precum și la o hartă a locurilor de muncă. După cum a precizat acesta, măsurile de flexibilizare ar urma să fie stabilite până în jurul datei de 15 mai, iar la începutul verii să fie gata şi platforma electronică.
După criză trebuie o mai mare responsabilitate a angajaţilor faţă de locul de muncă. Ne-am lovit de o lipsă de calificare, în special, în rândul tinerilor, iar în perioada următoare trebuie să ne concentrăm pe profesionalizarea angajaţiilor, iar aici un rol important îl vor avea şi şcolile de ucenici.
Victor Picu, președinte ANOFM
Fondurile pentru subvenţionarea dobânzilor
La rândul său, Liviu Rogojinaru, secretar de stat în Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, a adus în discuţie programul lansat pentru sprijinirea sectorului IMM prin intermediul Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM). Lansat săptămâna trecută, prin acest program toate firmele din România vor avea posibilitatea să se ducă la bănci să ia credite pentru continuarea activității, subvenționate de stat, cu zero dobândă și zero costuri de finanțare. Mărimea fondurilor disponibile este acum de trei ori mai mare decât s-a prevăzut inițial, ajungând la 15 miliarde de lei, iar dacă cererea va fi mai mare, suma va putea fi suplimentată. De asemenea, secretarul de stat a precizat că negocierile cu Comisia Europeană pentru obţinerea unui sprijin financiar se apropie de final.
Pentru IMM-urile care au în derulare credite pentru capital de lucru, angajate înainte de criză, probabil că în cazul lor condiţiile de creditare nu se vor schimba. Vorbim despre zeci de mii de IMM-uri aflate în această situaţie, dar vom vedea cum le putem ajuta, fără a lovi în bănci, dar şi să ţinem în picioare IMM-urile.
Susţinerea economiei prin creşterea investiţiilor
Modelul de creştere economică a României din ultimii ani, bazat pe consumul privat, nu va mai fi posibil şi, tocmai de aceea, este nevoie de relansarea investiţiilor, a marilor proiecte. Statul va avea un rol determinant aici, prin accelerarea investiţiilor în zona de infrastructură, în zona de energie, şi aici a fost reamintit proiectul de extragere a gazelor din zona Mării Negre, care poate aduce zeci de miliarde de euro la bugetul de stat, au subliniat participanţii la discuţie. În acest caz nu vorbim despre o investiţie a statului, ci doar despre asumarea, cât mai rapidă, din partea clasei politice a proiectului de modificare a Legii offshore.
Site-uri pentru promovarea exporturilor
Reprezentanţele economice ale României din străinătate vor primit sarcini noi. Cu ajutorul unor site-uri specializate, acestea vor organiza, împreună cu ţările unde îşi desfăşoară activitatea, expoziţii bilaterale, permiţându-le astfel oamenilor de afaceri să-şi promoveze mai bine oferta, a spus secretarul de stat Liviu Rogojinaru.
2020, anul investiţiilor pentru Poşta Română
Horia Grigorescu, directorul general al Poștei Române, a declarat că societatea a început 2020 cu dezideratul de a fi cel mai important an al investițiilor pentru ieșirea din starea de “ruginire” a acestei companii publice mari. Astfel, nu vor fi oprite investițiile în acest an, ele fiind direcționate în informatizare și digitalizare, dar sunt testate şi noi zone de nișă. “Este o perioadă foarte tulbure, care se resimte şi la nivelul Poştei Române. Ea ne-a dat însă posibilitatea să facem primii paşi reali în zona de digitalizare, să scăpăm de fluxul greoi în luarea deciziilor. Această perioadă ne-a obligat să reducem cheltuielile şi ne-a forţat să căutăm oportunităţi pentru creşterea veniturilor”, a declarat Horia Grigorescu. Tocmai de aceea, pentru Poşta Română intrarea pe zona de curierat, un segment care s-a dezvoltat foarte mult în ultimii ani, este un proiect prioritar.
Avem în vedere colaborarea cu distribuitorii, inclusiv agro-alimentari, pe parte de curierat. Vom încerca proiecte punctuale în perioada următoare, iar unele dintre ele se vor transforma în proiecte pe termen lung. Nu vom opri investiţiile şi aici avem un contact permanent cu zona de finanţare, cu zona de proiectare.
Horia Grigorescu, director general al Poștei Române
Măsuri pentru promovarea produselor româneşti
Pentru Ovidiu Gheorghe, președinte al Asociației Companiilor de Distribuție de Bunuri din România (ACDBR), măsurile luate până acum de Guvern sunt insuficiente şi ele seamănă mai degrabă cu o peticeală decât cu un program coerent de susţinere a economiei româneşti. “Noi am venit cu o serie de măsuri. Am propus crearea unei reţele de depozite regionale cu ajutorul fondurilor europene şi înfiinţarea magazinelor de proximitate pe rafturile cărora să fie promovate produsele româneşti. Noi trebuie să promovăm conceptul”, a declarat preşedinele ACDBR.
Pentru Ovidiu Gheorghe, președinte al Asociației Companiilor de Distribuție de Bunuri din România (ACDBR), măsurile luate până acum de Guvern sunt insuficiente şi ele seamănă mai degrabă cu o peticeală decât cu un program coerent de susţinere a economiei româneşti. “Noi am venit cu o serie de măsuri. Am propus crearea unei reţele de depozite regionale cu ajutorul fondurilor europene şi înfiinţarea magazinelor de proximitate pe rafturile cărora să fie promovate produsele româneşti. Noi trebuie să promovăm conceptul
În condițiile în care în statele europene s-au acumulat stocuri de mărfuri de care vor vrea să scape, trebuie să protejăm piața internă prin campania „Făcut în țara mea”. Pe termen mediu, această campanie poate duce la recâştigarea independenţei economiei româneşti.
Ovidiu Gheorghe, președintele ACDBR
Finanţele mizează pe digitalizarea serviciilor
Sebastian Burduja, secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice: “Această criză este o oportunitate pentru a se digitaliza serviciile și s-au făcut progrese substanțiale în acest sens. De asemenea, în curând se vor lua măsuri și pentru conectarea la un server centralizat și urmărirea caselor de marcat, iar o nouă măsură pentru reducerea evaziunii fiscale va viza facturile”.
Cât de brutal va ateriza economia
Laurian Lungu, macroeconomist şi cofondatorul Consilium Policy Advisors Group (CPAG), a afirmat că, din estimările proprii, impactul crizei asupra economiei româneşti va fi în acest an masiv, cu o scădere a PIB de cel puțin 8%, de patru ori mai mult decât previziunea Guvernului de -2%. Întârzierea deschiderii economiei va aduce un cost uriaş, iar gândirea unei strategii de repornire este absolut necesară, a spus acesta. Autorităţile au o marjă fiscală redusă, iar punctul de unde reporneşte economia este extrem de fragil, din cauza deficitelor mari acumulate, a subliniat reprezentantul CPAG. În acest context, relansarea investiţiilor statului este un lucru benefic, dar întrebarea este: de unde iei banii? Toate firmele de rating se uită la măsurile pe care şi le propune Guvernul, iar unele dintre acestea, cum ar fi, de exemplu, majorarea pensiilor, nu sunt bine văzute, a mai subliniat analistul Laurian Lungu.
90% dintre români susţin investiţiile publice
Conform unui studiu efectuat la finalul lunii martie de Inscop, aproape 90% dintre români au spus că statul ar trebui să încurajeze marile proiecte de investiții din bani publici. Din această perspectivă, a afirmat în cadrul intervenţiei sale Remus Ștefureac, directorul Inscop, guvernaţii nu ar trebui să aibă nicio reţinere pentru a demara un astfel de program investiţional. În plus, sondajul a scos în evidenţă că mulți vor ca românii întorși din diaspora să fie încurajați prin politici specifice să rămână în țară pentru a fi integrați pe piața muncii.
E nevoie de un dialog real între decidenții politici și mediul de afaceri. Nu de un „cor de bocitoare” avem nevoie, ci de grupuri de lucru aplicate în care să participe cele mai luminate minți ale României, indiferent că sunt din Parlament, Guvern, BNR, companii etc.
Dragoș Anastasiu, președintele AHK România
Citește pe Antena3.ro
