Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Înţelegerea dintre FMI şi Ministerul de Finanţe privind bugetul pe 2010 nu prevede explicit concedierea bugetarilor, ci doar o reducere a cheltuielilor de personal. Însă analiştii bancari estimează că 150.000 de bugetari îşi vor pierde locurile de muncă pentru atingerea deficitului de 5,9% din PIB, convenit între FMI şi Finanţe.
"FMI nu a impus anumite măsuri privind reducerea cheltuielilor bugetare. Au fost declaraţii în presă că am fi responsabili pentru concedierea a 100.000 de oameni. Nu este cazul. Există o reducere privind cheltuielile de personal, pe care am agreat-o. Cum va fi acest nivel atins, va fi o decizie a guvernului", a şeful misiunii de evaluare a acordului, Jeffrey Franks. El a mai adăugat că măsurile agreate de Fond cu Ministerul Finanţelor în ceea ce priveşte bugetul pe 2010 vizează reducerea cheltuielilor publice, pentru atingerea unui deficit de 5,9% din PIB.
Acordul pe buget se bazează pe o creştere economică de 1,3% şi pe un deficit bugetar (diferenţa dintre veniturile şi încasările la buget) de 5,9% din PIB. Mai multe amănunte nu au fost făcute încă public. "Cele mai multe măsuri sunt pe partea de cheltuieli. Dar mai multe detalii vor fi făcute publice când bugetul va fi trimis în Parlament", a spus Franks.
RATA ŞOMAJULUI: 9,4%.
Analiştii din bănci consideră că reducerile de personal în sectorul public ar trebui să fie anul viitor în jurul a 130-150.000 de bugetari. "Statul are cheltuieli obligatorii de 73% din venituri, cu pensii, salarii şi asistenţă socială. Atingerea ţintei de deficit bugetar stabilită cu FMI, de 5,9% din PIB în 2010, este o misiune dificilă, dar realizabilă. De asemenea, ar fi remarcabil dacă s-ar atinge obiectivul pentru 2009, de 7,3% din PIB", a afirmat Lucian Anghel, economistul-şef al BCR. El a adăugat că veniturile salariale ale românilor îşi vor accelera anul viitor scăderea în termeni reali, de la 2,5% în 2009 la 3,2% în 2010, iar rata şomajului va urca de la 7,8% la 9,4%.
EXPUNEREA BĂNCILOR STRĂINE
Dacă băncile străine care activează în România vor dori să reducă liniile de finanţare destinate ţării noastre, FMI va fi flexibil, a mai declarat Franks. "În noiembrie am avut o întâlnire la Bruxelles. Am convenit ca nivelul ţintă al expunerii să rămână neschimbat. Avem întâlniri la fiecare şase luni să discutăm angajamentele, dar dacă situaţia se va schimba, suntem dispuşi să fim flexibili", a afirmat Franks, întrebat despre posibilitatea reducerii expunerilor cu mai mult de 3% în România. Pe de altă parte, instituţiile bancare ar putea să dorească să trimită la băncile-mamă o parte din banii destinaţi ţării noastre pe motiv că românii nu mai sunt interesaţi de credite.
