Spaţiile de cazare, insuficiente

România ar putea atrage mult mai mulţi turişti dacă ar crea condiţii pentru realizarea turismului de afaceri şi a celui religios. În plus, promovarea activă a principalelor puncte de atracţie de la noi din ţară ar contribui la dezvoltarea economiei.

România ar putea atrage mult mai mulţi turişti dacă ar crea condiţii pentru realizarea turismului de afaceri şi a celui religios. În plus, promovarea activă a principalelor puncte de atracţie de la noi din ţară ar contribui la dezvoltarea economiei.

Multe oraşe de la noi din ţară, inclusiv Capitala, se confruntă cu un deficit puternic al spaţiilor de cazare pentru mediul de afaceri, ceea ce este grav pentru industria turismului. “Industria hotelieră nu se bazează numai pe turismul de vacanţă, ci şi pe ceea ce numim componenta de afaceri. Din acest punct de vedere, cred că în multe dintre oraşele, regiunile României, ca de altfel şi în Bucureşti, există încă un deficit puternic de spaţii de cazare pentru ceea ce înseamnă mediul de afaceri. Cred că acest potenţial trebuie avut în vedere, ca de altfel şi componenta de turism clasic”, a spus Tăriceanu la conferinţa internaţională în domeniul industriei ospitalităţii organizată la Bucureşti. În plus, Tăriceanu a spus că Executivul va investi în continuare în educaţie-cercetare şi infrastructura de transport, inclusiv prin construcţia a două autostrăzi care să asigure o legătură între nordul şi sudul ţării, respectiv între Moldova şi Transilvania. Acesta a omis să spună că în ultimii doi ani au fost realizaţi doar 80 de kilometri de autostradă.

Spaţii de cazare

Investiţiile în industria locală a ospitalităţii vor creşte până la sfârşitul anului cu până la 20% faţă de 2007, a declarat Paul Mărăşoiu, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Organizatorilor Profesionişti de Conferinţe şi Expoziţii (Romania Convention Bureau ­ RCB). “Creşterea investiţiilor în industria de profil a ajuns până în momentul de faţă la circa 17%, iar până la finele anului estimez că valoarea investiţiilor va împinge procentul până la 20%”, a precizat Mărăşoiu. În plus, pentru 2009, investiţiile în domeniul hotelier vor înregistra creşteri de cel puţin 6%. Anul acesta, în Capitală, numărul camerelor de hotel a înregistrat o creştere de circa 5%, ajungând la 7.500 de camere. “Trendul ascendent se va menţine, astfel că în 2010 estimăm ca numărul camerelor să atingă nivelul de 9.000”, a spus Mărăşoiu. Datorită creşterii numărului de cereri pentru servicii de calitate, înregistrată în ultima perioadă, investiţiile din sectorul hotelier se vor axa pe dezvoltarea hotelurilor de trei şi patru stele. “În momentul de faţă şi în viitor, investiţiile în hotelurile de trei şi patru stele vor fi cele mai sigure, în detrimentul celor în spaţiile de cazare de una şi două stele”, a declarat ieri Sonia Năstase, managing director al Trend Hospitality, companie de consultanţă în domeniul ospitalităţii. Mai mult, atenţia investitorilor se concentrează pe zona Bucureştiului, principala destinaţie de afaceri, însă dezvoltatorii se orientează şi către zone cu specific balnear şi locaţii cu potenţial turistic cultural, a subliniat Sonia Năstase.
Referitor la gradul de ocupare a spaţiilor de cazare, Mărăşoiu a afirmat că acesta se situează la aproximativ 72%, cu 2,3% mai mult faţă de anul trecut. În ciuda indicatorilor favorabili, Paul Mărăşoiu a menţionat că industria hotelieră din România nu este lipsită de probleme. “Autorităţile nu fac nici un efort în atragerea investiţilor de amploare, o diminuare a taxelor şi impozitelor în zona industriei hoteliere putând să favorizeze o evoluţie spectaculoasă a pieţei de profil”, susţine acesta.

Turism religios

Tăriceanu a explicat că potenţialul turistic al României poate fi valorificat prin promovarea Deltei Dunării şi a mănăstirilor din nordul Bucovinei, zone considerate “atuuri majore” pentru atragerea turiştilor. De aceeaşi părere este şi ministrul Locuinţelor, Laszlo Borbely, care a declarat că una dintre axele prioritare ale Programului Operaţional Regional vizează dezvoltarea turismului religios, pe care ar trebui să se pună mai mult accent. “Turismul religios este una dintre componentele pe care am reuşit să le impunem la negocierile cu Uniunea Europeană şi este foarte importantă. Cultele pot să acceseze aceste proiecte cu o cofinanţare de 2%. De exemplu, cele mai multe castele din România sunt în judeţul Mureş, care sunt în proprietatea autorităţilor locale sau au fost retrocedate. Acum, şi autoritatea locală şi cultele pot să vină cu proiecte”, a spus ministrul. Prin Programul Operaţional Regional, România poate accesa 4,4 miliarde de euro.