Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Administraţia românească nu este capabilă să funcţioneze "cap-coadă" fără expertiză străină, a declarat Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la Fondul Monetar Internaţional (FMI).
"Întotdeauna am crezut, şi cred în continuare, că administraţia publică românească este bine pregătită, mult mai bine pregătită decât în 1990, dar nu atât de pregătită încât să poată să funcţioneze cap-coadă fără un suport, fără sfaturi şi fără o conclucrare cu alţii", a afirmat Tănăsescu, referindu-se la noul acord pe care ţara noastră îl va semna cu FMI.
El a menţionat că marile linii de discuţie din viitorul program se vor axa în primul rând pe creşterea eficienţei administraţiei publice pentru derularea proiectelor cu fonduri europene, dar şi pe reforma în domeniul întreprinderilor de stat, unde există un sistem de monitorizare.
"Cele mai importante zece companii sunt sub un anumit monitor, dar din păcate progresul făcut până în prezent pentru eficientizarea lor este foarte mic", a arătat Tănăsescu.
Un acord pe doi ani după finalizarea celui actual, va fi suficient pentru ca România să-şi consolideze poziţia şi să poată implementa propriile politici, a mai spus el.
Referitor la noile condiţii care vor fi incluse într-un nou program, Tănăsescu este de părere că nu vor mai exista noi măsuri de austeritate pentru atingerea ţintelor, fiind suficientă implementarea celor puse în practică în acest an.
SĂNĂTATE, EDUCAŢIE, FONDURI EUROPENE
Un alt domeniu va fi reforma structurală în domenii prioritare precum sănătatea sau educaţia.
Jeffrey Franks, reprezentantul FMI în România declara recent că viitorul acord va fi de tip preventiv şi de o sumă mult mai mică decât cel de 13 miliarde de euro a celui de acum. Sumele vor fi atrase doar dacă vor exista situaţii neprevăzute.
Nu în ultimul rând, într-un nou program, FMI va dori să se asigure că toate obstacolele birocratice împotriva atragerii fondurilor europene vor fi depăşite, iar statul va avea suficienţi bani pentru a asigura partea de finanţare necesară pentru atragerea fondurilor europene, a mai spus Franks.
IMPACTUL LEGII PENSIILOR, DISCUTAT LA BUCUREŞTI
România a îndeplinit principalele ţinte fiscale stabilite pentru primele nouă luni, iar delegaţia FMI, care vine la Bucureşti în octombrie pentru o nouă evaluare a acordului, va analiza şi impactul retrimiterii Legii pensiilor în Parlament, a mai spus reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu.
"Pentru discuţia din 24 septembrie, această acţiune prioritară a fost îndeplinită. La acel moment, legea fusese aprobată de Parlament şi noi am raportat board-ului că este îndeplinită. Reîntoarcerea în Parlament nu înseamnă neapărat că se va crea o problemă, dar problema majoră cred, în discuţiile care vor urma, este dacă se va aproba de Parlament modificată faţă de cum a fost aprobată iniţial. Atunci probabil că trebuie să vedem care sunt efectele fiscale şi să vedem dacă este nevoie de compensări pe această linie. Toată această analiză se va face la Bucureşti" a spus Tănăsescu.
El a amintit că, mai devreme sau mai târziu, România va trebui să respecte pragurile stabilite de Uniunea Europeană privind vârsta de pensionare, care este egală pentru bărbaţi şi femei, la 65 de ani.
Preşedintele Traian Băsescu a retrimis joi Parlamentului Legea sistemului unitar de pensii publice, solicitând stabilirea vârstei standard de pensionare la 63 de ani pentru femei.
Anul acesta România are de atins o ţintă de 6,8% pentru deficitul bugetar iar pentru 2011 va trebui să ajungă la 4,4%.
Citește pe Antena3.ro
