Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Şefa de la Autoritatea Naţională pentru Monitorizarea şi Reglementarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP), Cristina Trăilă, îi ia apărarea actualului ministru al Transporturilor, Radu Berceanu, în ceea ce priveşte rezilierea unilaterală, de consorţiul Vinci-Aktora, a contractului pentru realizarea tronsonului de autostradă Comarnic-Braşov. Mai mult, Trăilă aruncă vina pe fostul ministru al Transporturilor, Ludovic Orban.
"Prevederile financiare ale contractului la Autostrada Comarnic-Braşov trebuiau revizuite în contextul crizei economice, lucru care nu a fost posibil deoarece procedura de dialog competitiv era deja lansată, în baza unor negocieri derulate de fostul ministru al Transporturilor. Procedura de dialog competitiv se derulează pe parcursul a trei etape. Din păcate, în această procedură, cele trei etape s-au desfăşurat pe parcursul a două guvernări. Spun «din păcate» pentru că nu există o strategie coerentă în acest sens. Ceea ce se pare că a negociat ministrul Ludovic Orban la acel moment nu a mai putut fi, din punct de vedere financiar, susţinut ulterior.
Era o etapă epuizată la acel moment, astfel încât, ulterior, ministrul în funcţie a trebuit să reia procedura de unde rămăsese, continuând-o în acest fel, pentru că odată epuizată o etapă, nu ai cum să te întorci. Criza economică este la un anumit nivel, condiţiile financiare şi bancare s-au schimbat, iar aceste lucruri nu au mai putut fi negociate în etapele următoare", a declarat, într-o conferinţă de presă, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Monitorizarea şi Reglementarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP), Cristina Trăilă, potrivit Mediafax.
Ea a arătat că orice solicitare ulterioară a grupului Vinci-Aktor nu putea fi renegociată dacă nu exista iniţial în caietul de sarcini.
Consorţiul Aktor-Vinci a anunţat, în urmă cu două săptămâni, că a renunţat la contractul de construcţie în concesiune, în valoare de 1,5 miliarde de euro, a tronsonului de autostradă Comarnic-Braşov prin denunţarea unilaterală.
Aktor-Vinci a invocat un articol al contractului potrivit căruia oricare din părţi poate renunţa la contract în termen de 90 de zile de la data semnării acestuia, respectiv 15 ianuarie.
Ulterior, grupul elen Ellaktor, din care face parte compania de construcţii Aktor, a informat că acest contract de construcţie în concesiune a tronsonului de autostradă Comarnic-Braşov de consorţiul Aktor-Vinci a fost anulat deoarece statul român nu a acceptat anumite clauze, situaţie care a condus la imposibilitatea de a obţine finanţare.
Tronsonul de autostradă avea ca termen de realizare anul 2014. După finalizarea lucrărilor, statul român ar fi plătit în 26 de ani, în total 4,8 miliarde de euro.
PRINCIPALUL CRITERIU DE ATRIBUIRE A CONTRACTELOR DE ACHIZIŢII PUBLICE VA FI BAZAT PE CALITATEA PRODUSULUI, NU PREŢUL CEL MAI SCĂZUT
ANRMAP va elabora noi modele de atribuire de contracte, bazate pe calitatea produsului cumpărat, nu doar pe cel mai scăzut preţ, după ce a constatat că instituţiile preferă preţul cel mai mic în dauna calităţii şi invocă nejustificat Curtea de Conturi. Cristina Trăilă a amintit că legislaţia în vigoare prevede două criterii de atribuire a unui contract, respectiv preţul cel mai scăzut şi oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, dar unele instituţii publice preferă să atribuie un contract pe baza preţului, în dauna calităţii, deoarece personalul slab pregătit în domeniu nu include în calculul valorii contractului şi alte criterii.
"Unele autorităţi contractante nu reuşesc, din cauza lipsei unei pregătiri în domeniul achiziţiilor publice a personalului aferent, să facă acel algoritm de calcul necesar pe criteriile de selecţie, pe factorii de evaluare, şi atunci calitatea lasă de dorit, este evident. Dacă noi nu avem calitate în achiziţionarea produselor este pentru simplul fapt că se utilizează de cele mai multe ori acest criteriu al preţului cel mai scăzut", a spus şeful ANRMAP, într-o conferinţă de presă.
Oficialul guvernamental a arătat totodată că instituţiile publice ridică o falsă problemă şi invocă nejustificat controalele Curţii de Conturi drept motiv pentru alegerea preţului cel mai scăzut, deşi Curtea de Conturi nu verifică procedurile de achiziţie publică, iar eventualele rapoarte întocmite în acest domeniu sunt transmise tot ANRMAP.
"Instituţiile preferă de cele mai multe ori să meargă pe acest criteriu al preţului cel mai scăzut, invocând controalele Curţii de Conturi şi spunând că, practic, vor răspunde ulterior dacă nu merg pe acest criteriu. Este o falsă problemă, categoric, iar autorităţile contractante ar trebui să-şi asume răspunderea şi să meargă pe criteriul oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic. Evident că în acest criteriu o pondere importantă o are şi preţul, dar la fel de importantă este calitatea. Curtea de Conturi nu verifică procedurile de achiziţie publică, nu are atribuţii, ci execuţia bugetară, sunt două aspecte diferite, ANRMAP fiind singurul organism care verifică procedurile de achiziţie publică", a spus Trăilă.
Preşedintele ANRMAP a precizat că, după data de 20 mai, va fi transmis către instituţiile publice un nou model tipizat de contract, iar în următoarele luni vor fi elaborate şi transmise modele pentru documentaţii de atribuire de contracte, bazate pe criteriul eficienţei economice.
AUTORITĂŢILE NU RESPECTĂ LEGISLAŢIA ACHIZIŢIILOR PUBLICE
ANRMAP a identificat numeroase încălcări ale legislaţiei în domeniu şi a constatat că, practic, nu există autoritate contractantă care să respecte în totalitate legislaţia specifică achiziţiilor, potrivit şefului ANRMAP, Cristina Trăilă.
"Nu cred că există autoritate contractantă care să respecte 100% legislaţia privind achiziţiile publice. Sunt foarte multe încălcări ale legii", a spus Trăilă, într-o conferinţă de presă.
Conform preşedintelui ANRMAP, cele mai multe fonduri suplimentare sunt obţinute prin acte adiţionale la contractele de lucrări.
Citește pe Antena3.ro
Autoritatea a elaborat un proiect de ordonanţă de urgenţă care prevede ca instituţiile publice să aibă dreptul să încheie acte adiţionale la contractul iniţial, prin negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare, doar dacă suma de plătit nu depăşeşte 20% din valoarea contractului iniţial, faţă de 50% în prezent.
Potrivit raportului de activitate pe 2009 al Autorităţii Naţionale pentru Monitorizarea şi Reglementarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP), instituţia a verificat anul trecut 33.360 de anunţuri, din care 19.944 au fost validate în vederea publicării şi 13.416 au fost respinse, acestea din urmă conţinând erori sau omisiuni de completare. Procentul de validare a anunţurilor transmise spre publicare în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP) în cursul anului 2009 a fost calculat la 59,78%.
În urma acţiunilor de control, ANRMAP a încheiat anul trecut 222 de procese-verbale de constatare şi sancţionare a contravenţiilor, valoarea totală a amenzilor aplicate fiind de 6,35 milioane de lei. Cuantumul total al amenzilor aplicate a crescut astfel cu 290% comparativ cu 2008, iar numărul proceselor-verbale a fost cu 122% mai mare decât cel din anul anterior.
Cele mai mari amenzi cumulate au fost aplicate companiei Poşta Română (o sumă totală de 310.000 lei) şi Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (un total de 300.000 lei), pentru încălcarea diferitelor reguli de achiziţie publică, inclusiv negocierea de contracte fără publicarea anunţului.
