Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Un milion de români s-ar putea întoarce în sărăcie, planurile de majorare a cheltuielilor publice în viitor ar trebui reconsiderate, iar Guvernul ar putea avea nevoie de peste 100 de miliarde de lei, suplimentari pentru acoperirea cheltuielilor în 2020. Sunt numai câteva din estimările mai multor studii publicate pe site-ul Academiei Române, care analizează în diverse ipoteze şi sub diverse aspecte impactul pandemiei de coronavirus şi al crizei economice asociate asupra economiei şi societăţii româneşti.
În România există circa 7 milioane de persoane aflate în risc de sărăcie sau de excluziune socială. Creșterea accelerată și crearea locurilor de muncă noi nu au reușit să reducă numărul persoanelor sărace și excluse social decât cu un milion în patru ani (din 2013 până în 2017). În schimb, pandemia de COVID-19 și efectele crizei economice estimate pentru lunile următoare pot readuce acele un milion de persoane în stare de sărăcie, mai ales că această categorie nu desfășoară o activitate intensă și, de cele mai multe, ori nu e angajată în locuri de muncă bine plătite și cu contracte de muncă cu normă întreagă încheiate pe perioadă nedeterminată, potrivit studiului „Vulnerabilități ale pieței muncii și ocupării în contextul pandemiei de COVID-19. Posibile soluții”, coordonat de dr. Luminița Chivu şi dr. George Georgescu.
Cele mai afectate persoane afectate de criza economică asociată pandemiei de COVID 19 vor fi cele din grupa de vârstă 25-49 de ani, unde se află în risc de sărăcie sau excluziune socială aproape 2,5 milioane de persoane - 35% din totalul celor 7 milioane persoane sărace.
Previziuni sumbre pentru 2020 şi 2021
Citește pe Antena3.ro
Pe de altă parte, studiul „Evaluări ale impactului macroeconomic al COVID-19” - coordonat de academicianul Lucian Liviu Albu şi publicat pe site-ul Academiei Române - precizează că pentru comerțul exterior unul dintre cele mai afectate domenii din România, conform prognozei CE, se estimează un recul sever, fiind anticipată o scădere de 12,8% pentru export și de 14,4% pentru import, după care însă va urma o relansare rapidă în 2021 (+9,9% și respectiv +9,8%).
Alți indicatori macroeconomici afectați vor fi:
- datoria publică (un spor semnificativ de la 35,2% din PIB, în 2019, la 46,2% în 2020 și 54,7% în 2021);
- deficitul bugetar (-9,2% în 2020 și -11,4% în 2021);
- șomajul (de la 3,9% în 2019 la 6,5% în 2020);
- investițiile (scădere prevăzută de -15% în 2020, după care ar urma o creștere insuficientă de +5% în 2021).
Colectarea veniturilor lasă mult de dorit
România s-a aflat în 2019 pe ultimele locuri în UE în privința ponderii cheltuielilor guvernamentale în Produsul Intern Brut (PIB), doar 36% față de 46,7% cât este media în UE. De asemenea, și în privința ponderii veniturilor guvernamentale în PIB, România s-a plasat pe un loc codaș - 31,7% față de 46,2% media UE. „În acest sens, mai buna colectare a veniturilor datorate de către contribuabili, concomitent cu extinderea bazei de impozitare, precum și cu inițierea unor măsuri fiscale stimulative, ar putea atrage resurse importante la buget, ar conduce la scăderea fraudelor și a evaziunii fiscale, precum și la restrângerea economiei informale”, arată analiza citată.
Încasările nu ţin pasul cu cheltuielile
În contextul crizei actuale, deteriorarea soldului operațional al bugetului public consolidat în perioada 2018-2020 reprezintă un semnal de alarmă, întrucât de dimensiunea sa depinde însăși finanțarea cheltuielilor de capital, plata dobânzilor și rambursarea împrumuturilor. Începând cu 2019, Guvernul are deja serioase dificultăți în a acoperi din încasările sale cheltuielile curente ale statului, dintre care cea mai mare parte sunt reprezentate de cheltuielile de personal și cele cu asistența socială (în care se includ și pensiile, cu o pondere de 70%). Aceasta indică dificultatea de a mai putea majora cele două categorii de cheltuieli, trebuind însă găsite soluții pentru realizarea unui excedent operațional semnificativ pentru acoperirea investițiilor publice (cheltuielile de capital), plata dobânzilor și rambursarea principalului la datoria publică (în vederea stabilizării sau chiar diminuării acesteia), mai arată autorii analizei.
Guvernul are nevoie de 116 miliarde lei
În acest context, surplusul operațional ar fi trebuit să fie la nivelul anului 2019 de peste 9% din PIB pentru a încheia pe zero bugetul consolidat și a reduce datoria publică. Planurile de majorare a cheltuielilor publice în viitor, în contextul crizei economice generate de criza sanitară, ar trebui reconsiderate, întrucât acestea ar duce la nevoia de creștere a surplusului operațional cu încă 4-5 puncte procentuale, indicând o nevoie de venituri suplimentare de 13-14% pe an pentru acoperirea tuturor necesităților, şi aceasta în ipoteza neangajării unor noi împrumuturi.
În ceea ce privește nevoia de finanțare a guvernului în 2020, considerând deficitul bugetar și ratele de capital existente, aceasta ar fi de aproape 116 miliarde de lei pentru întregul an, din care rate de capital reprezintă 44 de miliarde de lei, mai arată autorii studiului.
Considerând rezultatele din primul trimestru și extinderea după declanșarea crizei sanitare, guvernul ar mai avea nevoie, în perioada 1 aprilie - 31 decembrie 2020, de cel puțin 87,4 miliarde de lei (aprox. 18 miliarde de euro) pentru finanțarea deficitului și refinanțarea datoriei publice, aceasta în contextul în care veniturile ar fi realizate la nivelul programat.
Studiul „Evaluări ale impactului macroeconomic al COVID-19”
