Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Claudiu Cazacu, XTB: Leul pierde teren rapid în fața euro. „Deprecierea se vede în prețuri, rate și consum”
Moneda europeană continuă să stabilească noi recorduri în raport cu leul, iar efectele încep să fie resimțite tot mai clar în economie și în viața de zi cu zi a românilor. Potrivit unei analize realizate de Claudiu Cazacu, consultant de strategie în cadrul XTB România, deprecierea leului se transmite rapid în prețuri, în costul ratelor și chiar în comportamentul de consum al populației.
Fiecare zi din această săptămână a adus un nou maxim istoric pentru cursul euro-leu. Dacă anul trecut pragul psihologic de 5 lei pentru un euro părea o bornă dificil de depășit, realitatea actuală arată că piața s-a obișnuit deja cu valori semnificativ mai ridicate.
„Acum un an, cursul BNR a sărit în trei zile de la 4,9775 la 5,1222, însemnând 2,9%. Anul acesta, de la 5.1004 pe 29 aprilie, cotația a ajuns 5.2688 pe 7 mai, un avans de 3,3%. Variațiile procentuale sunt asemănătoare, deocamdată, dar contextul este diferit”, arată Claudiu Cazacu.
Analistul subliniază că, după depășirea pragului de 5 lei anul trecut, piețele și populația s-au adaptat treptat la noul nivel al cursului. În ultimele luni însă, volatilitatea a crescut pe fondul incertitudinilor politice și al transformărilor din economia globală.
Deprecierea leului începe să lovească direct în buzunarele românilor
Scăderea valorii leului față de euro produce efecte rapide într-o economie puternic dependentă de importuri și parțial euroizată. Creșterea costurilor pentru bunurile importate se transmite aproape automat în prețurile de la raft și în costurile serviciilor.
„Cursul depreciat al leului vine cu o suită de efecte direct resimțite de cetățeni și companii, acolo unde - pentru majoritatea românilor - este disparitate dintre veniturile în lei și cheltuielile în Euro”, explică specialistul XTB România.
Impactul se vede atât în produsele aduse din străinătate, cât și în bunurile fabricate local, dar care depind de materii prime sau componente importate. În plus, o nouă rundă de inflație ar pune presiune suplimentară pe populație, după scumpirile generate deja de energie și combustibili.
Economia românească rămâne una semi-euroizată. Multe servicii, contracte sau achiziții importante sunt raportate la moneda europeană. De la chirii și servicii de telecomunicații până la mașini și locuințe, fluctuațiile euro afectează direct puterea de cumpărare.
În același timp, companiile resimt presiuni tot mai mari din cauza creditelor în valută. Potrivit datelor BNR pentru luna martie, valoarea creditelor în euro și alte valute a scăzut pentru populație, dar a crescut semnificativ pentru firme.
„În total, aproximativ o treime (32,2%) din credite sunt denominate în valută, ceea ce înseamnă rate mai mari, concentrate în domeniul firmelor, care înfruntă deja provocări precum fiscalitatea în creștere, energia și volatilitatea tehnologică”, explică Claudiu Cazacu.
Schimbarea de psihologie din economie începe să se vadă
Dincolo de impactul financiar imediat, deprecierea leului produce și un efect psihologic important. Consumatorii devin mai prudenți, reduc cheltuielile și urmăresc mai atent evoluția cursului valutar.
„Euro-leu operează, de asemenea, ca semnal”, spune consultantul XTB România, explicând că salturile bruște ale cursului influențează percepția publicului și determină o stare generală de incertitudine.
Comercianții și furnizorii de servicii devin mai rezervați, iar mediul economic începe să funcționeze într-o logică defensivă. În paralel, volatilitatea prețurilor la combustibili și tensiunile internaționale amplifică presiunea asupra consumului.
Totuși, există și un efect pozitiv pe termen mediu. Un leu mai slab reduce apetitul pentru importuri și poate susține exporturile românești, într-o economie care se confruntă de ani buni cu un deficit comercial ridicat.
„Leul mai slab este un inhibitor al importurilor și un stimulator al exporturilor”, subliniază Claudiu Cazacu.
Analistul avertizează însă că beneficiile nu apar imediat și că ajustarea poate fi dureroasă pentru populație și companii.
Cât poate ajunge euro în 2026
Potrivit analizei XTB România, diferențele de inflație dintre România și zona euro au acumulat în ultimii ani o presiune semnificativă asupra cursului valutar.
„Între 2023 și 2025 diferența de inflație între România și zona Euro a ajuns la 15 puncte”, explică specialistul.
În acest context, scenariile privind continuarea deprecierii leului devin tot mai probabile. Consultantul XTB estimează că pragul de 5,30 lei pentru un euro poate fi atins într-un orizont apropiat, iar nivelul de 5,50 lei în a doua parte a anului nu mai pare exclus.
„Un curs de 5,30 într-un orizont apropiat, și 5,50 în a doua jumătate a anului începe să devină tot mai probabil”, afirmă Claudiu Cazacu.
Evoluția va depinde însă de mai mulți factori, inclusiv de situația politică internă, apetitul investitorilor și măsurile luate de Banca Națională a României.
Ce se întâmplă cu economiile românilor
În ciuda deprecierii recente a leului, cei care și-au ținut economiile în depozite bancare în moneda națională au avut, în ultimii ani, randamente mai bune decât în cazul valutelor.
„Cei care au ținut banii la bancă în lei mai mulți ani au avut de câștigat, dobânzile fiind în mare parte din timp mai bune cu 2-3 puncte procentuale. O depreciere a leului este penalitatea care survine ocazional”, explică specialistul XTB România.
Totuși, dacă deprecierea leului va continua într-un ritm accelerat, calculele se pot schimba rapid, iar presiunea asupra economiei și asupra nivelului de trai ar putea deveni și mai puternică în lunile următoare.
Citește pe Antena3.ro
