Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În această toamnă, parlamentarii se arată preocupați de soarta angajaților. Ei dezbat cinci proiecte de lege care reglementează lucrul. Acestea au primit deja votul Senatului, acum aşteptând undă verde de la Camera Deputaților, forul decizional. Dintre ele, doar una rezolvă o problemă reală a pieței muncii.Aproape 113.000 de români cu vârsta de 16-29 de ani sunt șomeri, reprezentând 18% din total. Ca să încurajeze angajarea lor, statul vrea să le plătească salariul minim brut pe economie (1.050 de lei, în prezent), timp de 18 luni, potrivit proiectului de lege „Primul Job”. Pentru a-l primi, ei trebuie să fie la prima angajare şi să-şi păstreze locul de muncă în firmă cel puțin trei ani.
„O lege similară s-a dat în Bulgaria, acum doi-trei ani, și a funcționat pentru companiile care angajează în majoritate tineri absolvenți, precum call centerele, pentru că a redus mult costurile cu angajații. Facilitatea îi va avantaja pe tinerii care știu o limbă străină și pe cei care fără experiență în muncă. Ei vor fi încurajaţi să-și caute un loc de muncă, deoarece vor avea mai multe oferte de angajare și pachete de salarizare avantajoase”, ne-a spus Oana Bolotan Datki, South East Europe Managing Partner al firmei de resurse umane Consulteam.
Dacă aceste reguli au mari șanse să fie bine primite, firmele resping modificările propuse la Codul Muncii. „Opinia noastră și a patronatelor, în general, este <
Cele cinci iniţiative legislative iau în discuţie: dialogul social, Codul Muncii (inițiată de Blocul Naţional Sindical, pentru care a adunat 130.000 de semnături ale cetăţenilor cu drept de vot), negocierile colective, conflictele de muncă și primul job. Modificarea Codului Muncii propusă de BNS a fost adoptată tacit (fără dezbatere, pentru că a trecut perioada alocată luării unei decizii) de Senat.
Un pas înainte care ne-ar duce cinci ani înapoi
Dacă s-ar materializa propunerile de schimbare a Legii nr. 62/2011 a dialogului social și cele vizând Codul Muncii s-ar anula, în bună parte, efectele modificărilor de amploare aduse legislaţiei muncii în anul 2011, ne-a subliniat Șerban Pâslaru, coordonatorul departamentului de dreptul muncii de la firma de avocatură Țuca Zbârcea & Asociații. „S-ar reveni la un cadru de reglementare mult mai rigid și restrictiv pentru angajatori, cu o creștere a rolului sindicatelor”, a detaliat Pâslaru.
Pe aceeași idee, Ioan Dumitrașcu, coordonatorul practicii de dreptul muncii la firma de avocatură PeliFilip, ne-a menționat că problemele reale ale pieței muncii țin de necorelarea dintre competențele pe care le produce învățământul și ce are nevoie piața muncii; lipsa oportunităților eficiente de recalificare a populației active, pe lângă cele din mediul privat, ca să crească competitivitatea și productivitatea; creșterea motivației angajaților și a spiritului de inițiativă.
„Suntem într-o competiție globală în care nu mai este vorba despre locuri de muncă mai slab plătite, dar sigure. Niciun loc de muncă nu mai este sigur, dacă nu este necesar. Companiile nu vor angaja, sau reține, persoane care nu au competențele necesare, indiferent de cât de protecționistă ar fi legislația muncii”, a mai spus Dumitrașcu.
Conflictele se vor înmulți
În completarea modificărilor la Codul Muncii, altă propunere vizează înlocuirea regulilor privind conflictele de muncă din Legea nr. 62/2011 a Dialogului Social. „Proiectul de lege nu mai prevede expres interdicția declanșării unui conflict de muncă pe perioada aplicării unui contract colectiv de muncă, CCM, chestiune care este de esența dialogului social. În cazul adoptării acestuia, există riscul major ca un număr mare de angajatori să refuze încheierea unui CCM, deoarece nu mai au garanția că cealaltă parte nu se răzgândește cu privire la ce se negociase și declanșează un conflict de muncă”, a explicat Ioan Dumitrașcu. Această propunere de lege se depărtează de la cadrul legislativ actual, susține Șerban Pâslaru, și pentru că, începând din 2011, angajatorul nu mai are obligaţia de a negocia, anual, salarizarea, programul de lucru, condiţiile de muncă sau durata timpului de lucru, câtă vreme există un CCM în vigoare.
Cele mai controversate schimbări propuse
Salariul minim brut va fi de cel puțin 50% din cel mediu net (acum ar urca de la 777 de lei la 907 lei), dacă vor fi adoptate propunerile de modificare a Codului Muncii. Obiectivele de performanță individuală și criteriile de evaluare a angajaților vor fi stabilite prin negociere colectivă, nu de firmă.
Apoi, neperformanța nu va mai fi un criteriu de concediere colectivă. „Introducerea acestei prevederi în Codul Muncii în anul 2011 este considerată a fi unul dintre cele mai importante avantaje aduse Codului Muncii, căci anterior criteriile de selecţie erau unele sociale”, a explicat avocatul de la PeliFilip.
De asemenea, firma îi va comunica, în scris, salariatului orice propunere de modificare a contractului individual de muncă. Iar, dacă nu corespunde profesional, angajatul va fi concediat doar în timpul perioadei de probă. „Prevederea limitează în mod absurd posibilitatea concedierii angajaţilor care nu corespund sau ajung să nu corespundă profesional locului de muncă ocupat, fiind nefirescă”, a adăugat Dumitrașcu.
Orice neînţelegere legată de situaţia economico-financiară a angajatorului va constitui premisa unui conflict de interese, deoarece va face obiectul procesului de informare și de consultare cu angajații, a precizat avocatul de la Ţuca Zbârcea & Asociaţii, referindu-se la propunerile de modificare a conflictelor de muncă. „Este de așteptat ca numărul conflictelor de muncă să crească dacă astfel de situații ar fi recunoscute, legal, între cele de natură a declanșa asemenea conflicte”, a detaliat Pâslaru.
