Specialiștii în resurse umane pariază pe munca de acasă și pe dezvoltarea freelancingului, care va acapara o mare parte din piața internațională de producție, în aproape toate domeniile de activitate. În Marea Britanie, de exemplu, 93% dintre firme sunt încadrate în categoria „microbusinesses”, dar ele contribuie cu doar 3% la PIB-ul naţional. Specialistul în HR Charles Handy spune că acest raport se va schimba, astfel că tot mai mulţi oameni vor lucra ca freelanceri - „musculițe” - fiind contractaţi de “elefanţi” - organizaţiile mari - pe proiecte speciale, de durată relativ scurtă. Şi se vor tot muta de la companie la companie sau vor lucra pentru mai multe proiecte în acelaşi timp.
Fenomenul freelancingului a început să înregistreze o creștere semnificativă şi în România, în ultimii ani, după ce beneficiarii proiectelor – angajatorii freelancerilor – au înțeles cu cine pot lucra în acest fel și cu cine nu. Inițial s-a pus problema lipsei de profesionalism sau de interes al freelancerului căruia i se oferă contracte importante pentru proiecte, dar acest lucru se întâmpla doar pentru că angajatorii nu țineau cont de CV-ul freelancerului și făceau selecția mai mult în funcție de prețul cel mai mic, în loc să aleagă profesioniști cu performanțe verificabile, care cer mai mulți bani pentru ceea ce urmează să facă. După ce piața s-a reglat din acest punct de vedere, companiile de recrutare au constatat că, în ultimii trei ani, tot mai mulţi corporatişti iau calea freelancingului şi lucrează pe proiecte, chiar şi pentru fostul lor angajator, dar relaţia de muncă se schimbă.
Jocul metaforelor în strategiile de HR
Charles Handy spune despre lucrul de acasă că trendul va creşte, dar este absolut sigur că munca de la birou nu va dispărea: „Noua varietate de spații de lucru, de la clasicul birou, până la stilul club, hub, sau lucrul de acasă, reprezintă semnul schimbării de abordare a forței de muncă. Oamenii întotdeauna se vor strădui să creeze lucruri prin care să dobândească putere de influență, să facă bani sau să-i ajute pe ceilalți, lucruri pe care roboții nu le pot face. Vor fi organizații sau locuri de muncă marcate de conflicte și tensiuni, lucruri firești atunci când oamenii fac lucruri împreună”. Specialistul în HR foloseşte două metafore: numeşte organizaţiile mari - ca cele din producţie, de exemplu – „elefanţi”, care angajează tot mai mulţi freelanceri sau furnizori care să se ocupe de anumite activităţi – „musculiţe”. Astfel că tot ce se poate da spre “outsourcing” - externalizare - se va da, şi va rămâne doar un nucleu de muncitori specializaţi pe profilul companiei.
Beneficiile relației de parteneriat
Lucrul externalizat, cu freelanceri, îi scutește pe angajatori de importante cheltuieli cu spațiile de birouri, utilităţi, taxe, impozite, tichete de masă, transport și alte bonusuri care se oferă de obicei angajaților, pentru a-i stimula și pentru a-i fideliza. Singurul stimulent al freelancerului este prețul contractului, iar astfel, „musculița” devine partener al „elefantului”, canalizându-și toate eforturile pentru reușita proiectului. Toate aceste tendințe și multe alte aspecte ale evoluției pieței de Resurse Umane și inovații, vor fi dezbătute, la București, în cadrul unei conferințe organizate de HR Club, pe 3 noiembrie, unde vor participa unii dintre cei mai apreciați specialiști în HR din lume.
Inovație, prin colaborare
Conferința „The Proud Architect of HR Innovation” este cel mai important eveniment internațional al anului în acest domeniu, care se va desfășura în România. „Inovarea este cuvântul cheie al conferinței HR Club din noiembrie. Văd două moduri prin care HR-ul poate inova. Putem vorbi de inovare în ceea ce privește schimbarea proceselor, atunci când acestea sunt destul de vechi, poate chiar perimate. O altă modalitate de a aborda inovația este cea de a reacționa, în ciuda procesului. Asta depinde de gradul de libertate care există, de la caz la caz. În cazul în care procesele sunt depășite, iar inovația nu se produce la nivel central, ca să rezolve problema, directorul de resurse umane are varianta unei inițiative la nivel local. Din nou, e nevoie de curaj, de o personalitate puternică și o relație foarte bună cu directorul general, astfel încât să-și asume împreună schimbarea”, explică specialistul în resurse Umane Radu Mavrodin, preşedintele HR Club.
La conferința organizată de HR Club, pe 3 noiembrie, vor participa specialiști în HR care vor prezenta soluții de succes din celelalte țări europene, în speranța că specialiștii români vor putea dobândi o nouă viziune asupra schimbărilor pe care le-ar putea face, pentru creșterea afacerii, prin reorganizarea echipei.
Românii sunt reticenți
Ultimii zece ani au demonstrat că specialiștii în Resurse Umane din țara noastră sunt ultimii care inovează. În mare măsură, situația se explică prin teama de a greși, dar și prin „încremenirea în proiect” - stagnarea într-o mentalitate învechită, în tipare perimate, pe care angajații companiilor, care ar trebui să se ocupe de HR, le consideră eficiente doar pentru că au fost aplicate în trecut. Mai există și explicația lipsei de colaborare cu ceilalți factori de decizie din companii, care adesea refuză schimbarea, tot de teamă să nu greșească. Cu toate acestea, nevoia de intrare în contact cu specialiștii internaționali este vizibilă, astfel încât, ediția de anul trecut a conferinței organizate de HR Club, a avut peste 500 de participanți - specialişti în resurse umane şi manageri din companii din România, antreprenori sau furnizori de servicii -, care au dorit să învețe din experiența specialiștilor internaționali, printre care s-a aflat și celebrul Daniel Pink. „Anul acesta suntem „HR Innovation”, cu doi keynote speakeri importanţi pe zona de inovaţie: gânditorul britanic Charles Handy şi Hal Gregersen, director executiv al MIT Leadership Center. Avem şi o competiţie pentru ONG-uri inovatoare, unde sunt 19 ONG-uri înscrise. Participanţii înscrişi la conferinţă vor alege unul singur căruia o să-i dăm un stand gratuit la expoziție”, explică organizatorii evenimentului.
Evenimentul HR Club va fi dedicat descoperirii calităților pe care le au în comun inovatorii.