Aniversare - "De ziua mea am sa cant!"

Dupa boala care l-a tinut ani buni la pat a revenit la munca si la dragostea sa. Face si acum ceea ce stie cel mai bine cu aceeasi daruire: ne incanta cu muzica sa. Cand auzi "Hai acasa", te gandesti la un singur om: Gil Dobrica. Maestrul implineste maine 60 de ani.

"Vrem, nu vrem, Dumnezeu ne pune in carca cate un nou an de viata. Pamantul se invarte, timpul trece si iata-ma la 60 de ani... Cine ar fi crezut ca si mie mi se va intampla? De fiecare data realizezi ca este ireversibil. Mai adaugi un an in plus si iti pui intrebarile: «Ce am realizat?», «Unde am ajuns?», «Ce mai am de gand sa fac?», «Mai am timp sa fac?». Ma aflu la Poiana Brasov si cant seara de seara la Hotelul Alpin, unde va fi plin si maine, de Valentine’s Day. La trei zile dupa ce am venit aici am suferit un accident care-mi putea fi fatal, zic eu. Am cazut ziua in amiaza mare, cand coboram sa-mi cumpar ziarul. Am alunecat pe burta si ficatul, splina - toata instalatia - au fost bubuite. Mi-am rupt mana dreapta, trei coaste... Acum ma simt mai bine. Am dat ghipsul jos. De ziua mea am sa cant! Prietenii mei sunt imprastiati in toate colturile lumii. N-or sa fie langa mine toti, dar sigur ma vor suna si o sa glumim, o sa ne tachinam... Cea mai frumoasa aniversare a fost acum doi ani, la Laptaria lui Enache. Am avut niste baieti care au inchiriat localul si au publicat pur si simplu: «Este ziua lui Gil Dobrica, va canta, implineste atatia ani». A fost plin. Patru-cinci oameni pe metru patrat. A fost acolo si regizorul englez, care a facut clipul la «Hai acasa!». Era chiar la moartea lui Ray Charles si am cantat toate piesele care formeaza coloana sonora a filmului despre viata marelui «Ray». Acel moment a fost o incarcare de cauciucuri pentru mine. Dupa, au venit noi contracte, noi concerte. Ma multumeste faptul ca am rezistat in aceasta tara, in conditii vitrege, cantand muzica americana cea mai buna: Otis Redding, Ray Charles, Eric Clapton, B.B. King, Kenny Rogers, Joe Cocker. Am fost vesnic criticat. Am reusit sa trec de tsunami acesta al prostiei si al idioteniei. Ce rau am facut eu 40 de ani ca am cantat ce mergea la glas si ce placea lumii?! Ce se canta la Londra, Paris, New York eu cantam dupa o luna-doua in Romania. Mi-au tocat viata si nervii, dar eu am reusit sa inving. Am reusit sa am recitalul meu la Teatrul Tanase: «Gil Dobrica si invitatii sai». Am reusit sa umplu Sala Palatului, Sala Polivalenta, bineinteles, impreuna cu altii; am reusit sa am turneele mele in tara. Am o mare satisfactie sa trag aceste concluzii la 60 de ani. Pe plan personal a trebuit sa sacrific tot, dar sunt multumit. La generatia mea, la cei care au facut compromisuri, vad acum numai divorturi, scandaluri, departajari... Ai intrat in malaxorul vietii compromise, ai parte numai de compromisuri. Eu am fost al noualea la parinti. Am cantat mai intai pe plan local si in ’70 am venit in Bucuresti, fara casa, fara masa si am reusit sa-l cuceresc. Au urmat concerte, turnee si iata-ma acum, la 60 de ani, fara pensie, fara ajutor social, fara leafa curenta. N-am fugit, ca majoritatea, in strainatate. M-am intors de fiecare data in tara. Noi, oltenii, avem cordonul ombilical care ne trage de fiecare data inapoi acasa. Cei care au fugit vin la batranete sa moara acasa, pe pamantul lor. Sunt un om generos, prietenos, comunicativ si toate acestea s-au dublat sau chiar s-au triplat o data cu trecerea anilor."

SITUATIE
"Au urmat concerte, turnee si iata-ma acum, la 60 de ani, fara pensie, fara ajutor social, fara leafa curenta. N-am fugit, ca majoritatea, in strainatate. M-am intors de fiecare data in tara" - Gil Dobrica, interpret