"Cred că pentru a fi actor îţi trebuie TOTUL… începând de la talentul
cu care te naşti, muncă enorm de multă, dar îţi trebuie şi toate
celelalte calităţi pe care trebuie să le aibă un OM", mărturiseşte
îndrăgita actriţă. Cesonia Postelnicu împlineşte astăzi 40 de ani.
"Cred că pentru a fi actor îţi trebuie TOTUL… începând de la talentul cu care te naşti, muncă enorm de multă, dar îţi trebuie şi toate celelalte calităţi pe care trebuie să le aibă un OM", mărturiseşte îndrăgita actriţă. Cesonia Postelnicu împlineşte astăzi 40 de ani.
"Primul rol în viaţa mea… cel de mamă"
"Clipele Liceenilor au fost începutul carierei mele şi au avut o mare importanţă în viaţa mea. Tot ce am făcut în carieră a însemnat câte un mic mărgăritar, adunat la şiragul profesional. Cred că lumea mă identifică atât de mult cu personajul din film încât poate şi eu am început să cred acelaşi lucru. Cu «coechipierii» din «Liceenii» am păstrat legătura foarte puţin. Lucrăm în teatre diferite, avem vieţi diferite, dar mă bucur când aud despre ei lucruri frumoase, când îi văd la televizor sau când îi întâlnesc pe stradă.
Acum joc în «Aşteptând la Arlechin» în regia domnului Ion Cojar, în «Idolul şi Ion Anapoda», tot în regia domnului Ion Cojar, şi sper din tot sufletul să se reia «Egoistul», cu domnul Radu Beligan. Fiecare întâlnire cu spectatorii este deosebită şi cred că este cea mai mare împlinire a unui actor. Dacă ei nu ar exista, noi nu am putea fi împliniţi.
Nu visez decât să fiu distribuită, să joc cât mai mult şi, indiferent ce mi se oferă, pentru mine este un dar pe care-l primesc cu aceeaşi bucurie, indiferent cât de mic sau mare ar fi. Poate că uneori suntem obligaţi să jucăm roluri şi în viaţa de zi cu zi, dar, dacă reuşim să facem diferenţa între teatru şi viaţă, între scenă şi realitate, cred că suntem mult mai fericiţi pe scenă, acolo unde trebuie să fim.
Mă consider un om foarte norocos, am o bogăţie pe care puţini o au, am părinţi minunaţi, am un copil minunat, pe care îl iubesc enorm şi care înseamnă enorm de mult în viaţa mea. Bucuriile încep să se adune pe scena vieţii. Trăiesc la 40 de ani poate cea mai frumoasă perioadă din viaţa mea şi sunt fericită pentru asta. Nu în ultimul rând sunt fericită că Dumnezeu m-a îndrumat către o meserie atât de frumoasă şi atât de deosebită în fiecare zi. De fiecare dată, indiferent câţi ani joci un spectacol, în fiecare seară e premieră. Pentru mine e o premieră în fiecare zi. Viaţa m-a adus pe un drum bun şi-mi doresc ani mulţi de acum încolo să pot să reuşesc să-l străbat până la sfârşit cu multă mândrie, cu multă bucurie şi tinereţe în suflet.
Îmi doresc să-mi îndeplinesc cât se poate de bine cel mai lung şi mai frumos rol, cel de MAMĂ, şi bineînţeles cele care vor urma în carieră. Nu am să uit niciodată că primul rol în viaţa mea este cel de a fi mamă, să-mi iubesc copilul aşa cum l-am iubit din prima secundă şi să nu mă părăsească niciodată această perioadă minunată pe care o traversez acum. Îmi doresc să rămân aşa cum sunt acum, şi nu mă refer la ani."
Acum joc în «Aşteptând la Arlechin» în regia domnului Ion Cojar, în «Idolul şi Ion Anapoda», tot în regia domnului Ion Cojar, şi sper din tot sufletul să se reia «Egoistul», cu domnul Radu Beligan. Fiecare întâlnire cu spectatorii este deosebită şi cred că este cea mai mare împlinire a unui actor. Dacă ei nu ar exista, noi nu am putea fi împliniţi.
Nu visez decât să fiu distribuită, să joc cât mai mult şi, indiferent ce mi se oferă, pentru mine este un dar pe care-l primesc cu aceeaşi bucurie, indiferent cât de mic sau mare ar fi. Poate că uneori suntem obligaţi să jucăm roluri şi în viaţa de zi cu zi, dar, dacă reuşim să facem diferenţa între teatru şi viaţă, între scenă şi realitate, cred că suntem mult mai fericiţi pe scenă, acolo unde trebuie să fim.
Mă consider un om foarte norocos, am o bogăţie pe care puţini o au, am părinţi minunaţi, am un copil minunat, pe care îl iubesc enorm şi care înseamnă enorm de mult în viaţa mea. Bucuriile încep să se adune pe scena vieţii. Trăiesc la 40 de ani poate cea mai frumoasă perioadă din viaţa mea şi sunt fericită pentru asta. Nu în ultimul rând sunt fericită că Dumnezeu m-a îndrumat către o meserie atât de frumoasă şi atât de deosebită în fiecare zi. De fiecare dată, indiferent câţi ani joci un spectacol, în fiecare seară e premieră. Pentru mine e o premieră în fiecare zi. Viaţa m-a adus pe un drum bun şi-mi doresc ani mulţi de acum încolo să pot să reuşesc să-l străbat până la sfârşit cu multă mândrie, cu multă bucurie şi tinereţe în suflet.
Îmi doresc să-mi îndeplinesc cât se poate de bine cel mai lung şi mai frumos rol, cel de MAMĂ, şi bineînţeles cele care vor urma în carieră. Nu am să uit niciodată că primul rol în viaţa mea este cel de a fi mamă, să-mi iubesc copilul aşa cum l-am iubit din prima secundă şi să nu mă părăsească niciodată această perioadă minunată pe care o traversez acum. Îmi doresc să rămân aşa cum sunt acum, şi nu mă refer la ani."
Citește pe Antena3.ro