"Astazi e ziua ta..." - Ion Cristoiu

Ion Cristoiu implineste luna aceasta 56 de ani. In ce zi, nimeni nu stie cu exactitate, nici macar sarbatoritul.

"A face ceva serios in Romania de azi e chiar o prostie"

"La o asemenea varsta implinirea unui an in plus iti atrage atentia ca proiectele la care visezi trebuie sa se reduca drastic intrucat timpul care iti mai ramane, timpul fatal, e tot mai putin. Nu imi aniversez deloc ziua de nastere, nu fac nici o manifestare, ca sa ma exprim in termeni electorali, nici macar nu imi schimb cu nimic programul meu foarte dur de lucru; de altfel este si foarte greu, nu stiu cand ar trebui sa aniversez deoarece mama mea m-a felicitat pe 11, sustinand ca pe 11 m-am nascut, in certificat este trecut 16 noiembrie, iar in buletin este 25; deci, am trei zile de nastere… De fapt nici eu nu stiu cand m-am nascut, exista trei puncte de vedere. Important este ca m-am nascut totusi, e singurul lucru sigur! Pe masura inaintarii in varsta simti ca trece timpul tot mai trepede, cand esti tanar ai impresia ca timpul este infinit; oricum muncesc atat de mult incat sunt mereu in criza de timp. Singurul lucru amuzant in legatura cu aceasta zi de nastere e faptul ca aproape in fiecare an, in ultimii cinci sau zece ani, daca nu ma insel, am primit de la SRI o felicitare pe data de 25 noiembrie si de fiecare data m-a uimit faptul ca un serviciu secret nu stie cand m-am nascut cu adevarat, sau poate ei stiu cand m-am nascut cu adevarat, dar fac o actiune, o manevra de invaluire a mea... Nu mi-am facut planuri in momente aniversare deoarece, cel putin in cazul meu, nu cred ca putem planifica ceva pe termen lung fiind de fiecare data la discretia hachitelor vietii si cele mai de succes proiecte ale mele s-au ivit din intamplare; tot ce mi-am planificat in viata nu am reusit sa fac si tot ce nu mi-am planificat am reusit sa fac. Imi doresc ca in perioada urmatoare sa fie cat mai putine tentatii de a ma intoarce in presa activa pentru a avea timpul de a-mi scrie cartile. Insa, repet, sunt supus intamplarii si nu stiu daca voi putea sa raman in acest domeniu al scriiturii. Daca mi-as dori ceva intr-adevar, cu ardoare, ar fi ca sa mai public o carte de proza si sa am succes si ca prozator, nu numai ca gazetar. M-am gandit la oprirea timpului, daca ar fi posibil, la intoarcere in timp nu, pentru ca nu cred ca mi-as dori sa mai retraiesc o viata in care am avut si niste lucruri neplacute si ma bucur ca le-am trecut cu bine. Ideal ar fi sa se opreasca acest timp, sa-mi pot duce pana la capat daca nu proiectele, macar aspiratiile. Care ar fi cea mai mare realizare din anul ce a trecut? E o intrebare care ma descumpaneste, nu imi dau seama daca eu am facut ceva deosebit anul acesta. Nu cred. Sigur, in plan oficial. In plan personal, am mai citit o sumedenie de carti, am mai scris cateva caiete absolut inutile. Sunt foarte orgolios si incerc sa caut sa nu fac compromisuri si asta m-a costat si ma va costa. A doua caracteristica a mea e faptul ca sunt incapatanat; cand imi propun sa fac ceva pana la urma o duc pana la capat si cred ca cea mai mare slabiciune a mea, in lumea asta balcanica, e faptul ca iau in serios tot ceea ce mi se da sau mi-as dori sa fac si sigur ca, deseori, rasplata pentru un efort urias nu e atat de mare. A face ceva serios in Romania de azi e chiar o prostie".