"Astazi e ziua ta..." - Mircea Andreescu

Il putem vedea pe scena Teatrului Nottara din Bucuresti, in rolul Necunoscutului din "Vizitatorul" de Eric-Emmanuel Schmitt. Pentru acest rol a castigat Premiul pentru cel mai bun actor, la Brasov, la Festivalul de Dramaturgie Contemporana. Actorul Mircea Andreescu implineste maine 66 de ani.

"Cand implinesti 66 de ani, la ce sa te mai bucuri!?"

"Primesc noul an cu speranta ca vor exista cateva porti care se vor deschide spre mai bine, spre succes. Voi continua sa joc la Teatrul Nottara, intr-un spectacol care se cheama «Vizitatorul». Joc rolul Necunoscutului, cu care am si castigat un premiu la Brasov. Probabil ca in primavara anului viitor va avea loc premiera unui film, sper foarte interesant, pe care l-am facut spre sfarsitul anului si care se cheama «A fost sau nu revolutie la noi in oras?», in scenariul si regia lui Corneliu Porumboiu. Sper sa fie bine primit acest film. Se pare ca sunt sanse ca anul sa aiba destule porti spre o activitate bogata si spre succes. Implinesc o varsta destul de inaintata si aceasta zi va trece ca de obicei. Te bucuri cand implinesti 18 ani, dar cand implinesti 66 de ani, la ce sa te mai bucuri!? Cele mai frumoase aniversari au fost cand era toata familia impreuna, eu cu baietii mei si cu sotia, care nu mai este... La noi, Craciunurile erau foarte frumoase. Impodobeam bradul... Baietii, anul acesta din pacate vor lucra, sunt medici. Cea mai mare satisfactie personala este un nepotel, care este un dracusor dragalas si istet. Este croit dupa tiparele vremii. Copiilor, din generatia asta noua, le ies dintii mai repede, vorbesc mai repede decat noi... scot pe gura niste minuni de ramai cu gura cascata. Profesional, sunt multumit ca de curand mi-a iesit o carte, o monografie. Se pare ca exista lume care pretuieste activitatea mea in teatru. Am foarte multe regrete ca am pierdut foarte mult timp cu prostii... am jucat de multe ori cand nu trebuia sa joc, am avut de-a face cu sarcini si cu probleme care nu ma interesau... Meseria nu mi-am ales-o eu. Ne-am cam ales unul pe altul. Respect atat de mult meseria asta care m-a facut om, care mi-a dat o paine, incat nu indraznesc sa ma gandesc la ce-as fi facut daca nu ma faceam actor. N-as fi facut altceva decat teatru. Indemnat de altii, in 1960, am ajuns la Institutul de Teatru. Cea mai mare dorinta a mea de acum incolo este sa fiu sanatos si sa fiu de folos. Cand nu mi-au reusit lucrurile asa cum trebuie a fost din cauza sanatatii".