Este profesor universitar, doctor in litere, critic literar, autor a numeroase volume de istorie literara, eseuri si critica, director al revistei Romania literara. Nicolae Manolescu implineste astazi 65 de ani.
"Nu m-am gandit niciodata "ce-ar fi daca...""
|
|
"Mai ales la varsta mea, un an in plus nu e neaparat o bucurie; cand eram mai tanar mi se parea grozav sa mai adaug cate un an varstei... Nu mi-am facut planuri deosebite pentru ziua mea de nastere, imi vad de treaba, lucrez, nu am un program special, nu am avut niciodata. Din pacate imi aduc aminte mereu vorba lui Thomas Mann din â¹â¹Muntele vrajitâşâş, care spunea ca â¹â¹in tinerete zilele trec teribil de repede si anii foarte incet, iar in momentul in care zilele incep sa treaca incet si anii foarte repede e semn ca nu mai esti tanarâşâş. Trece timpul prea repede... De obicei, ziua mea de nastere a trecut, mai ales de catre mine, cat mai putin observata. Am facut exact ceea ce mi-a venit sa fac atunci si nu mi-am facut planuri nici de lunga, nici de scurta durata. Dar cum n-am prea stat in viata mea nici o clipa, pot sa zic ca e mai bine asa: decat sa planuiesti si sa nu-ti iasa, mai bine faci si dupa aceea vezi ce se intampla. Imi doresc sa fiu sanatos in primul rand, asta devine absolut esential de la o varsta in sus, si, dincolo de asta, daca se poate, sa am parte de satisfactii de la cei din jurul meu. Restul incepe sa ma intereseze tot mai putin... Eu sunt fatalist si zic ca daca am varsta asta o am pentru ca asa trebuie si ce-o fi o fi. Nu m-am gandit niciodata "ce-ar fi daca...". Asta e, nu sunt nici multumit si nici nemultumit de varsta pe care o am. Alta nu pot sa am, nu imi da nimeni, asa incat e bine cel putin ca am ajuns si aici, ca ma uit in jur si vad cati dintre apropiatii mei de varsta nu au apucat-o. Marea realizare din acest an incheiat ar fi ca am luat Premiul Prometheus, iar, daca ar fi sa ma gandesc la un regret, ar fi acela ca nu am scris decat jumatate din ceea ce mi-am propus pentru acest an la â¹â¹Istoria critica a literaturiiâşâş. Inaintarea in varsta este o povara din multe puncte de vedere, in primul rand fizice; incepi sa le simti pe toate, incep sa te doara toate si cand te lasa una te apuca alta, niciodata nu trece un minut fara sa te doara ceva. Sufleteste, eu cred ca nu am imbatranit pe masura imbatranirii fizice, cel putin asa cred eu; am o fetita de doi ani si jumatate care imi da sentimentul ca nu am 65 de ani. Ce sa spun despre mine? Sunt un om modest si impacat cu ce mi s-a dat si, in al doilea rand, am facut tot ce am putut sa imi realizez multa, putina vocatie pe care am avut-o; am incercat sa traiesc la maximum, ca sa nu ramana nici o virtualitate, nici o potentialitate nerealizata. Daca am reusit sau nu, asta ramane de vazut, o sa spuna altii..."