"Astazi e ziua ta..." - Octavian Belu

Cu Belu si Bitang, gimnastica feminina a Romaniei a devenit cea mai buna din lume. Au format, vreme de peste 12 ani, cel mai stralucit cuplu de antrenori. De ziua lui, Octavian Belu spera ca lucrurile sa se limpezeasca, pentru a putea fi cel dinainte. Astazi, implineste 54 de ani.

"Batrane, bun venit in viata reala!"

"Sentimentul unui an in plus e o bucurie, dar este si nostalgia ca anii trec foarte repede si timpul nu poate fi oprit. Traversez un moment mai greu peste care trebuie sa trec intr-un fel sau altul, deci nu voi avea nici spiritul, nici rabdarea sa pot organiza ceva deosebit de ziua mea. Imi doresc numai limpezirea situatiei mele profesionale si situatia in care ma aflu eu sa nu influenteze in mod negativ progresul gimnasticii in general si sa nu reprezinte ceva care sa impiedice acesti copii sa-si duca destinul pana la capat. De data aceasta am alte prioritati, mult mai importante si pe care nu le-am impus eu, prioritati care trebuie sa limpezeasca lucrurile de asemenea maniera, incat Belu - omul sa nu fie prezentat in asa fel, incat sa strice imaginea celuilalt Belu - antrenorul. De acesti 24 de ani pe care i-am petrecut la lot sunt legat intr-un mod care e putin probabil sa fie inteles de ceilalti. Fiecare an a reprezentat o intalnire fericita si cu o incarcatura sentimentala deosebita. Imi aduc aminte ca foarte multi prieteni, apropiati, profitau de un astfel de moment sa fie aproape de noi, de antrenorii de la lot, de fete. Nici nu poate fi vorba de intoarcere la lot in momentul acesta sau in actualele circumstante, in situatia in care trebuie sa raspund unor institutii abilitate sa rezolve problemele mele juridice. Nu vreau sa incurc pe nimeni, lucrurile trebuie sa mearga inainte, sistemul trebuie sa functioneze, indiferent ca eu mai sunt sau nu mai sunt acolo. Ar fi un cadou frumos sa am si linistea sa ma apuc de asa ceva, dar sunt la dispozitia celor care pot lamuri problema mea din toate punctele de vedere si, mai mult decat atat, nu vreau sa ies cu o alta imagine decat cea pe care am avut-o inainte. Sunt momente in viata in care poti sa apari si in alt fel de ipostaze, totusi eu nu cred ca voi ajunge la concluzia care mi-ar anula niste principii pe care le am fixate de educatia pe care am primit-o. Nu cred ca a spune adevarul e ceva care sa te faca sa lasi privirea in jos, dar probabil voi plati intr-un fel sau altul pretul sinceritatii sau al naivitatii. Un bun prieten imi spunea zilele trecute: "Batrane, bun venit in viata reala!". Mie mi-a placut acolo, in spatiul de la Deva, in care mi-am desfasurat activitatea atatia ani si care m-a facut probabil sa privesc superficial niste probleme care nici nu imi imaginam ca pot avea o asemenea amploare. Am venit probabil de pe o insula, exact ca acela care se sperie de aglomeratie sau asteapta sa treaca strada, nestiind ca pe acolo nu se trece. Astfel de situatii ca aceasta de acum, in care isi mai aduce cineva aminte de mine, si singurul lucru care m-a tinut din punct de vedere al spiritului vertical, au fost mesajele primite pe diferitele canale media de la oamenii simpli din toata tara, si nu numai, care considera ca totusi n-am trait degeaba 24 de ani la Lotul Olimpic si ca rezultatele, asa cum spun ei, nu mi le pot lua nici cei care incearca sa ma prezinte intr-o postura care nu imi este proprie".