Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În 2026, Boboteaza își păstrează aceeași forță spirituală, fiind momentul în care credincioșii își îndreaptă inimile către curățire, binecuvântare și protecție divină pentru noul an.
În tradiția creștină, această zi amintește de clipa în care Iisus Hristos a fost botezat de Sfântul Ioan Botezătorul, iar cerurile s-au deschis, Duhul Sfânt S-a pogorât în chip de porumbel, iar glasul Tatălui a mărturisit dumnezeirea Fiului. De aceea, Boboteaza mai este numită și Epifania sau Arătarea Domnului.
Ce reprezintă Agheasma Mare și de ce este atât de importantă
Unul dintre cele mai puternice simboluri ale Bobotezei este Agheasma Mare, apa sfințită în cadrul slujbei speciale din ajun și din ziua de 6 ianuarie. Aceasta nu este o simplă apă binecuvântată, ci un element sacru, sfințit prin invocarea directă a Duhului Sfânt.
Părintele Vasile Ioana explică faptul că apa sfințită la Bobotează este un adevărat
„izvor de nestricăciune, de sfințenie, dezlegare de păcate, vindecare de boli și pieire a răului”, având o putere spirituală aparte, diferită de agheasma mică.
Agheasma Mare:
-
nu se alterează în timp;
-
se păstrează cu respect, de obicei lângă icoane;
-
este considerată hrană duhovnicească, mai presus de orice hrană trupească.
Când și cum se consumă Agheasma Mare
Ajunul Bobotezei – 5 ianuarie
Ajunul este o zi de post și rugăciune, asemănătoare Ajunului Crăciunului. Tradiția spune că nimeni nu se atinge de bucate până nu sosește preotul cu Iordanul sau Chiralesa pentru a sfinți casa și masa.
Consumul Agheasmei Mari
-
Se bea pe nemâncate, înainte de anafură
-
Se iau trei înghițituri mici, în semnul Sfintei Treimi
-
Poate fi consumată:
-
între 6 și 14 ianuarie (perioada praznicului Bobotezei);
-
în timpul posturilor;
-
în momente de încercare, suferință, ispită sau boală, doar cu binecuvântarea duhovnicului
-
Diferența față de anafură este esențială: agheasma este sfințită direct prin pogorârea Duhului Sfânt, nu doar binecuvântată.
Rugăciunea făcătoare de minuni de Bobotează
Boboteaza este considerată o zi în care cerurile se deschid, iar rugăciunile rostite cu credință au o putere aparte. Mulți credincioși obișnuiesc să rostească o rugăciune specială, fie acasă, fie la biserică, lângă Agheasma Mare.
Această rugăciune este văzută ca un mijloc de:
-
protecție divină;
-
curățire sufletească;
-
pace în familie;
-
îndepărtarea influențelor negative.
Rugăciunea trebuie rostită:
-
într-un loc liniștit;
-
cu inimă curată și smerenie;
-
eventual ținând un pahar cu Agheasmă Mare sau stropindu-te ușor cu ea.
Tradiții și obiceiuri românești de Bobotează
În România, Boboteaza este însoțită de numeroase obiceiuri vechi, unele spectaculoase, altele cu profunde semnificații simbolice.
Aruncarea crucii în apă
Preotul aruncă o cruce într-un râu, lac, Dunăre sau mare. Bărbații se aruncă în apă pentru a o recupera, iar cel care reușește:
-
primește binecuvântarea preotului;
-
se spune că va avea noroc și sănătate tot anul.
În vechime, câștigătorul era răsplătit și de domnitor.
Masa din Ajunul Bobotezei
Se pregătește o masă de post cu 12 feluri de mâncare, printre care:
-
colivă;
-
bob fiert;
-
prune afumate;
-
sarmale cu crupe;
-
borș de pește;
-
pește prăjit;
-
plăcinte cu varză sau mac.
Sub fața de masă se pune fân, iar în colțuri bulgări de sare, simboluri ale belșugului și protecției.
Obiceiuri populare mai puțin cunoscute
-
Iordănitul femeilor – în nordul țării, femeile petreceau și „botezau” simbolic bărbații
-
Udatul Ionilor (7 ianuarie) – practicat în Transilvania și Bucovina
-
Fetele pun busuioc sub pernă pentru a-și visa ursitul
-
Cine cade pe gheață de Bobotează se va mărita în acel an
-
Animalele ar vorbi la miezul nopții, dezvăluind comori ascunse (credință populară)
Ce NU se face de Bobotează
-
Nu se spală rufe (toate apele sunt sfințite)
-
Nu se dau lucruri cu împrumut
-
Nu se ceartă în casă
-
Nu se aruncă Agheasma Mare
Boboteaza la catolici – Epifania
Pentru catolici, 6 ianuarie marchează Epifania, adică arătarea lui Hristos către cei trei magi. În Franța se servește „galette des rois”, în care se ascunde o figurină, iar cel care o găsește devine „regele zilei”. Tradiții similare există în Belgia, Olanda, Spania și Italia.
Boboteaza – sfârșitul sărbătorilor de iarnă
Boboteaza, alături de Sfântul Ioan Botezătorul (7 ianuarie), marchează încheierea sărbătorilor de iarnă și începutul unui nou ciclu spiritual.
Este o sărbătoare a curățirii, a luminii și a reînnoirii, în care apa devine purtătoare de har, iar credința capătă o forță aparte.
Boboteaza 2026 rămâne, astfel, un moment de profundă legătură între om și divinitate, între tradiție și credință, între trecut și speranța unui an binecuvântat.
Citește pe Antena3.ro
