Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept

Jurnalul WEBCAM LIVE ROMÂNIA

Ştiri

Editoriale

Special

Bani şi afaceri

Externe

Cultură

România Inteligentă

Sport

Viaţa Sănătoasă

Timp Liber

Jurnalul.ro › Calendar › George Copos, la 60 de ani - Cred că mâine va fi mai frumos decât astăzi. Cred în Europa. Cred în Mugur Isărescu. Cred în BMW...”

George Copos, la 60 de ani - Cred că mâine va fi mai frumos decât astăzi. Cred în Europa. Cred în Mugur Isărescu. Cred în BMW...”

de Ramona Vintila | 26 Mar 2013 • 13:32

Sursa foto: Intact Images

George Copos împlineşte mâine 60 de ani. Jurnalul Naţional îi urează “La mulţi ani!”

“În ciuda a tot ce se întâmplă în jur, cred în dreptate. Cred în cinste. Cred în onoare. Cred în justiţie. Cred în iubirea de oameni. Cred în români. Cred în mine. Cred în ANA. Cred în Alexandra. Cred că mâine va fi mai frumos decât astăzi. Cred în Europa. Cred în Mugur Isărescu. Cred în BMW...”

“Ce fac de ziua mea? cum zicea Eminescu, poetul meu preferat. În aceste vremuri fac ceea ce am făcut mereu: construiesc, reconstruiesc sau, dacă vreţi, CLADESC. Am clădit Holdingul ANA ca pe o construcţie durabilă. Acum continui să adaug, să refac, să modernizez. Tocmai am terminat de renovat două dintre hotelurile ANA din Poiana Braşov, şi . Acum e rândul îmbunătăţirilor la hotelul şi la Spa – ul de la Eforie Nord. Pregătesc planurile pentru modernizare a hotelurilor şi . Pe scurt, cu ce să îmi umplu timpul AM berechet! TIMP, în schimb, nu am destul.

Cred că oamenii ştiu destul despre mine. Poate chiar prea multe. Nu toate corecte. Nici toate adevărate. Unele chiar exagerate, cum ar fi chestia cu . Şi totuşi vă voi mărturisi un gând secret, pe care cei mai mulţi nu îl cunosc. Dacă ar fi să mă nasc din nou şi Bunul Dumnezeu m-ar întreba ce meserie aş vrea să îmi sortească în viaţă, i-aş cere să mă facă GRADINAR. Aşa se explică pasiunea mea pentru munca continuă, pentru grădini, flori şi verdeaţă.

În piesa au fost repartizate, prin voia cerească, multe personaje. Talentul a fost, într-adevăr, unul din ele. Dar nu ca personaj principal. Era în distribuţie undeva pe la mijloc. Norocul a fost repartizat, şi el, tot pe acolo. Din experienţa celor 60 de ani pe care îi împlinesc constat că personajul principal al vieţii mele a fost MUNCA. Să nu credeţi că pentru mine munca este ceva obositor, chinuitor ori apăsător. Consider că munca este relaxare şi placere. Eu merg la muncă aşa cum alţii merg la teatru, la plimbare sau în excursie. E modul meu de viaţă. Mă destinde şi dă o raţiune existenţei mele. Ciudat, nu?

În general nu cred în miracole. Încerc să le înfăptuiesc singur. Cred, ca şi miticul Prometeu, că omul poate fi propriul său Demiurg. M-am clădit singur şi am încercat să îi clădesc – sau să îi educ - şi pe cei din jur după modelul meu. Doar două momente din viaţa mea mi se par adevărate miracole. Primul este fiica mea, Alexandra. Al doilea miracol este faptul că soţia mea m-a putut suporta alături de ea peste 30 de ani.

În viaţă există tot felul de lucruri, unele minunate, altele nebuneşti. Am trăit şi din unele, şi din celelalte. Este o nebunie să pleci pe mare, cu vasul, în plină furtună. Este o nebunie să cobori de pe pârtia de la Poiana Braşov, venind de sus, direct, până la clădirea telecabinei, cu snow mobilul, noaptea, fără frâne. E o nebunie să porneşti în lumea afacerilor cu 2.000 de dolari. Toată lumea ştie că aşa ceva nu se poate ! Dar ce satisfacţii ai când tu, care nu ştii că aşa ceva NU SE POATE, dovedeşti că SE POATE ! Acestea sunt nebuniile inspirate. Alte nebunii sunt simple nebunii de care trebuie să te fereşti: să intri în politică ori să investeşti în fotbal mai mult decât se cuvine.

George Copos e unul din copiii unei familii destoinice din Ardeal. Tatăl meu a construit şcoala şi biserica din sat. El a avut primul magazin. Tot el a fost ultimul expropriat de comunişti. Şi tot el a găsit soluţia de a proteja avuţia oamenilor din sat, jefuiţi prin colectivizare. George Copos e comandantul de pluton din armată. Tot el e preşedintele studenţilor din Centrul Universitar Oradea. Şi tot el e reprezentatul României în Federaţia Internaţională a Sportului Universitar. Este unul din primii oameni de afaceri de anvergură din România post – decembristă. Este un tip optimist şi tonic. Cu toate acestea este afectat profund, în sinea sa, de faptul că românilor le este atât de rău când putea să le fie mai bine! Este tipul care, intuind că maşinăria nu poate fi schimbată din afară, s-a băgat în măruntaiele acesteia, pentru a schimba ceva în bine. S-a ales … cu ce ştiţi! S-a fript... În ciuda a tot ce se întâmplă în jur, cred în dreptate. Cred în cinste. Cred în onoare. Cred în justiţie. Cred în iubirea de oameni. Cred în români. Cred în mine. Cred să statul trebuie să fie mic, să reglementeze, să supravegheze şi, dincolo de acestea, să nu se amestece în economie. Cred în ANA. Cred în Alexandra. Cred că mâine va fi mai frumos decât astăzi. Cred în Europa. Cred că în China vor fi probleme în curând. Cred că Jurnalul Naţional e un ziar de citit. Cred în Mugur Isărescu. Cred în BMW. Cred că va veni o vreme când Statul Roman va şti să îi trateze cu respectul cuvenit pe oamenii de afaceri autohtoni, pe cei care care creează valoare adăugată şi locuri de muncă, care plătesc impozite şi taxe către Bugetele Statului. Cred în prudenţă şi în cumpătare. Cred că 2013 va fi mai bun decât 2012. Cred în colaboratorii, partenerii şi prietenii mei. Cred că şi ei cred în mine. Cred în educaţie. Cred în muncă. Cred în grădini şi în flori. Cred că sunt atât de multe lucruri de făcut încât nu am timp de nimicuri. Cred că nu trebuia să fac o mulţime de lucruri. Cred că trebuia să fac o mulţime de lucruri pe care nu le-am făcut. Cred că voi face de acum încolo o mulţime de lucruri pe care nu le-am făcut încă. Nu cred în lacrimi, jeluiri şi scuze. Cred că voi trăi 108 ani. Am un gând luminos. Vreau să văd Alexandrei depăşind-o pe lui Gheorghe Copos din momentele ei cele mai bune.”

Citește pe Antena3.ro