Joi 21 februarie 2008

Este ziua 52 a anului

Au mai rămas 314 de zile

Soarele

Răsare la 7:07

Apune la 17:52

Luna

Citește pe Antena3.ro

Un avion de pasageri s-a prăbușit și a luat foc în Kazahstan. Momentul a fost filmat. 32 de oameni au supraviețuit miraculos

Răsare la 18:24

Apune la 7:11

Lună plină 21 februarie

Ultimul pătrar (Luna în descreştere) 29 februarie

Lună nouă 7 martie

Primul pătrar (Luna în creştere) 14 martie

Peşti (19 feb. – 20 mar.)

Proverbul zilei:

“Scară la cer şi pod peste mare nu se poate”

“Proverbele Românilor”, Iuliu A. Zanne/Ed. Scara

Sărbătoare creştină

Unul dintre Sfinţii prăznuiţi în această zi este mărturisitorul Eustatie, care a trăit pe vremea lui Constantin cel Mare. A fost de faţă la cel dintâi Sinod Ecumenic de la Niceea, fiind unul dintre cei 318 părinţi purtători de Dumnezeu.

El a înfruntat pe arienii ce ziceau că Fiul este doar o făptură. Pentru îndrăzneala sa aceştia au făcut sfat şi l-au caterisit. Au cumpărat cu daruri o femeie desfrânată, să vină cu un copil de curând născut şi să zică că este al lui Eustatie. Îndată l-au judecat şi l-au scos pe Sfânt din scaun şi l-au înduplecat şi pe împărat să-l izgonească. Astfel, Sfântul a fost trimis în Tracia, unde s-a şi săvârşit din viaţă.

Calendar creştin-ortodox

Cuviosul Timotei; Sf. Eustatiu, episcopul Antiohiei

Calendar romano-catolic

Sfântul Petru Damian, episcop, învăţător

Calendar greco-catolic

Cuviosul Timotei; Sf. Eustatie al Antiohiei

S-a întâmplat azi

În România

1891 – Din initiaţiva Ligii pentru Unitatea Culturală a Tuturor Românilor se publică, în limbile română şi franceză, Memoriul studenţilor universitari români privitor la situaţia românilor din Transilvania şi Ungaria, adresat opiniei publice din apusul Europei. Memoriul stârneşte o aprinsă polemică între studenţii români şi maghiari;

1891 – Se înfiinţează Societatea Arhitecţilor Români; primul preşedinte: Alexandru Orăscu;

1898 – Se deschide expoziţia societăţii pentru dezvoltarea artelor din România, intitulată “Ileana”. Participarea lui Ştefan Luchian aduce şi prima recunoaştere a puternicei sale personalităţi artistice;

1979 – Dezvelirea, la Târgu-Jiu, a bustului lui Constantin Brâncuşi; sculptor: Ion Irimescu.

În lume

1916 – La Verdun (Franţa) a început cea mai distrugătoare bătălie din primul război mondial, soldată cu aproximativ un milion de victime;

1972 – Vizita preşedintelui american Richard Nixon în China;

1986 – Este lansat al treilea album Metallica, “Master of Puppets”.

Născuţi la 21 februarie

1805 – Timotei Cipariu,

filolog şi lingvist (m. 1887);

1979 – Jennifer Love Hewitt, actriţă şi interpretă.

Click istoric

În urmă cu 142 de ani se năştea la Bamberg, Germania, medicul şi bacteriologul August von Wassermann. Microbiolog şi imunolog, a făcut cercetări asupra modificărilor serice în cursul apariţiei imunităţii în holeră, tifos, difterie, tetanos şi gripă. Promotor al serodiagnosticului în sifilis, a detectat anticorpii apăruţi în urma unei invazii microbiene. A demonstrat legătura dintre toxina tetanosului şi celulele nervoase. A colaborat la elaborarea reacţiei de precipitaţie pentru diferenţierea proteinelor de specie, de importanţă în expertiza medico-juridică. Opera lui importantă este: “Tratat despre microorganismele patogene”. A murit în 1925, la Berlin.

Credinţe populare, tradiţii, semne

Capitolul ştiinţei populare care cuprinde observaţii şi reprezentări despre aştri, obţinute pe cale empirică şi transmise prin canale folclorice, este numit de etnologi astronomie populară. Reglementarea vieţii sociale s-a efectuat prin observarea fenomenelor repetabile aflate în continuă mişcare pe cer (răsăritul şi apusul Soarelui, fazele de evoluţie ale Lunii, echinocţiile şi solstiţiile) şi pe Pământ (succesiunea sezoanelor friguroase sau călduroase, ploioase sau secetoase, ciclurile vegetale şi de reproducere ale animalelor). Cunoştinţele de astronomie populară, izvorâte din nevoi practice de orientare în timp şi spaţiu, de planificare a activităţilor umane pe anotimpuri, luni, săptămâni şi zile, au format un sistem eficient de cronometrie care a stat la baza organizării
alendarului popular.

După unele credinţe populare, puzderia aştrilor pe cer ar reprezenta numărul oamenilor care s-ar fi născut după Adam, după altele, stelele se nasc şi mor

o dată cu oamenii cărora le sunt dedicate. Ca urmare, stelele şi oamenii formează două lumi egale ca număr de locuitori, una pe Cer şi alta pe Pământ. Unele stele stau pe loc, altele se învârt în jurul lor sau joacă în nopţile cu ger puternic. Pornind de la credinţa celor două lumi, oamenii pe pământ şi stelele pe cer, se făceau vrăji cu steaua bolnavului pentru însănătoşire, cu steaua fetei necăsătorite pentru aflarea ursitului şi altele. (Profesor Ion Ghinoiu)