Luni 27 februarie 2006

" Doua mate in sac nu incap" - doi rautaciosi nu pot trai impreuna.

"Proverbele Romanilor", Iuliu A. Zanne, vol. I, Editura Scara, Asociatia Romana pentru Cultura si Ortodoxie, Bucuresti

Pesti (19 februarie - 20 martie)

Cuviosii Marturisitori Procopie si Talaleu. (Dezlegare la peste)

Sf. Gabriel al Maicii Indurerate, calugar

Sf. Procopiu Decapolitul

Cuviosul Marturisitor Procopie a urmat de tanar viata monahala si s-a deprins cu tot felul de nevointe. Mustrand si dispretuind pe cei ce defaimau randuiala intruparii Mantuitorului nostru, a fost supus chinurilor si dupa ce a savarsit multe minuni s-a mutat la Domnul. Praznuit tot astazi, Cuviosul Marturisitor Talaleu de neam din Cilicia, indragind viata sihastreasca, s-a dus in cetatea Gavalon. Acolo a aflat un altar inchinat demonilor si in acel loc si-a facut o coliba, unde s-a nevoit cu posturi. Demonii care salasluiau acolo il inspaimantau cu o multime de grozavii. Locuitorii locului, care mai inainte traisera in paganatate, au primit stralucirea dumnezeiestii lumini si au surpat altarul demonilor iar Sfantul a ridicat o biserica in cinstea bunilor biruitori mucenici.

In Romania

1655 - Inceputul miscarii populare din Tara Romaneasca; seimenilor, darabanilor si rosilor rasculati li se alatura orasenii si taranimea. Multi boieri sunt ucisi, iar casele lor, pradate; domnul tarii, Constantin Serban, cere ajutor Transilvaniei, Moldovei si Portii;

1849 - Armata revolutionara maghiara, condusa de generalul Bem, ocupa Sibiul. Comitetul National Roman se refugiaza in Tara Romaneasca;

1882 - Premiera, la Gimnaziul roman din Brasov, a operetei Crai Nou, de Ciprian Porumbescu;

1945 - Soseste in tara A.I. Visinski. In zilele urmatoare el exercita presiuni si ii da un ultimatum Regelui Mihai pentru a accepta un guvern controlat de comunisti. In conditiile dezarmarii trupelor romane din Capitala, din ordinul autoritatilor sovietice, regele accepta ca Petru Groza sa formeze noul guvern, in urma promisiunilor de a se restabili administratia romana in Transilvania si a se aplica mai suplu conditiile de armistitiu.

In lume

1887 - A murit Alexander Borodin, compozitor rus (n. 1833);

1900 - Este fondat clubul de fotbal Bayern München (Munich).

1925 - Marin Constantin, dirijor;

1932 - Elisabeth Taylor, actrita.

La 27 februarie 1903, se nastea Ion Irimescu, sculptor, pedagog si membru de onoare al Academiei Romane. Intre 1924 si 1928 este student al Academiei de Arte Frumoase din Bucuresti. 1928 e anul de debut la Salonul de Pictura si Sculptura Bucuresti. Intre anii 1930 si 1932, urmeaza cursurile "Grande Chaumi"re" din Paris, iar din 1933, cand revine in tara, participa la toate expozitiile nationale si internationale, obtinand prestigioase premii. A fost numit profesor la Academia de Belle Arte din Iasi, mai tarziu la Cluj, iar din 1966 functioneaza ca profesor de sculptura la Institutul de Arte Plastice "Nicolae Grigorescu" din Bucuresti. In 1975 infiinteaza Colectia "Ion Irimescu" la muzeul orasului Falticeni. Intre anii 1978 si 1989, a fost presedinte al Uniunii Artistilor Plastici. La 28 octombrie 2005, sculptorul Ion Irimescu se stingea din viata la Falticeni.

Unitatea de masurat timpul, egala cu numarul noptilor scurse intre doua faze consecutive ale astrului lunar si aproximativ echivalenta cu un patrar lunar, se numeste saptamana. Vechile calendare lunare aveau timpul organizat pe luni lunare, care incepeau la aparitia pe cer a Lunii Noi si pe saptamani de 7 zile. Intr-un an solar de 365 de zile sunt 13 luni lunare sau lunatii si 52 de saptamani sau faze lunare. Zilele saptamanii poarta numele astrilor: Luna, Marte, Mercur, Jupiter, Venus si Saturn. Local, saptamanile dedicate unor naprasnice reprezentari mitice (Caii lui Santoader, Filipii, Rusaliile) au 8 zile iar cei mai importanti colaci rituali, sacrificati la Macinici, redau cifra opt. Multa vreme romanii nu au cunoscut saptamana de 7 zile. Ei aveau un ciclu de 8 zile numit nundinae, iar zilele erau notate cu litere de la A la H. Orice sfarsit de perioada calendaristica (zi, saptamana, luna, anotimp, an) avea un caracter nefast. Ritualul sfarsitului si inceputului de saptamana, cuprinde 3 zile: sambata, al carei caracter nefast era evidentiat de cele 3 ceasuri rele, duminica, care celebra victoria binelui asupra fortelor malefice acumulate in saptamana anterioara, si lunea, care marca inceputul saptamanii sub auspiciile cele mai favorabile activitatilor umane. Timpul saptamanal nascut duminica se implineste joia, dupa care imbatraneste, conditie obligatorie pentru renasterea lui saptamanala. O data cu raspandirea crestinismului, prima zi a saptamanii, duminica romana, a devenit ziua Domnului. (Profesor Ion Ghinoiu)