Este ziua 52 a anului
Au mai ramas 313 de zile
PROVERBUL ZILEI
|
"Scara la cer
si pod peste mare
nu se poate"
- se zice pentru cele peste putinta.
|
|
|
Citește pe Antena3.ro
CALENDAR CRESTIN-ORTODOX
|
|
CALENDAR ROMANO-CATOLIC
|
|
CALENDAR GRECO-CATOLIC
|
|
SARBATOARE CRESTINA
|
Unul dintre Sfintii praznuiti in aceasta zi este marturisitorul Eustatie, care a trait pe vremea lui Constantin cel Mare. A fost de fata la cel dintai Sinod Ecumenic de la Niceea, fiind unul dintre cei 318 parinti purtatori de Dumnezeu. El a infruntat pe arienii ce ziceau ca Fiul este doar o faptura. Pentru indrazneala sa acestia au facut sfat si l-au caterisit. Au cumparat cu daruri o femeie desfranata, sa vina cu un copil de curand nascut, sa zica ca este al lui Eustatie. Indata l-au judecat si l-au scos pe Sfant din scaun si au induplecat si pe imparat sa-l izgoneasca. Astfel, Sfantul a fost trimis in Tracia, unde s-a si savarsit din viata. Cat priveste femeia care l-a napastuit, imbolnavindu-se, a marturisit viclesugul. Pruncul fusese facut cu adevarat cu un Eustatie, care insa era fierar.
|
S-A INTAMPLAT AZI
|
In Romania
In lume |
NASCUTI LA 21 februarie
|
|
> CLICK ISTORIC
|
In urma cu 140 de ani, la 21 februarie, se nastea la Bamberg, Germania, medicul si bacteriologul August von Wassermann. A fost profesor universitar la Berlin. Microbiolog si imunolog, el a facut cercetari asupra modificarilor serice in cursul aparitiei imunitatii in holera, tifos, difterie, tetanos si gripa. Promotor al serodiagnosticului in sifilis, a detectat anticorpii aparuti in urma unei invazii microbiene care stau la baza reactiei "Bordet-Wassermann" (1906). A realizat, impreuna cu A. Neisser si C. Bruck, reactia serologica de depistare a infectiei luetice. A demonstrat legatura dintre toxina tetanosului si celulele nervoase. A colaborat la elaborarea reactiei de precipitatie pentru diferentierea proteinelor de specie, de importanta in expertiza medico-juridica. Opera lui importanta este: "Tratat despre microorganismele patogene". A murit in 1925, la Berlin.
|
Credinte populare, traditii, semne
|
Capitolul stiintei populare care cuprinde observatii si reprezentari despre astri, obtinute pe cale empirica si transmise prin canale folclorice, este numit de etnologi Astronomie populara. Reglementarea vietii sociale s-a efectuat prin observarea fenomenelor repetabile aflate in continua miscare pe Cer (rasaritul si apusul Soarelui, fazele de evolutie ale Lunii, echinoctiile si solstitiile) si pe Pamant (succesiunea sezoanelor friguroase sau calduroase, ploioase sau secetoase, ciclurile vegetale si de reproducere ale animalelor). Cunostintele de astronomie populara, izvorate din nevoi practice de orientare in timp si spatiu, de planificare a activitatilor umane pe anotimpuri, luni, saptamani si zile au format un sistem eficient de cronometrie care a stat la baza organizarii Calendarului popular.
Dupa unele credinte populare, puzderia astrilor pe cer ar reprezenta numarul oamenilor care s-ar fi nascut dupa Adam, dupa altele, stelele se nasc si mor o data cu oamenii carora le sunt dedicate. Ca urmare, stelele si oamenii formeaza doua lumi egale ca numar de locuitori, una pe Cer si alta pe Pamant. Unele stele stau pe loc, altele se invart in jurul lor sau joaca in noptile cu ger puternic. Pornind de la credinta celor doua lumi, oamenii pe pamant si stelele pe cer, se faceau vraji cu steaua bolnavului pentru insanatosire, cu steaua fetei necasatorite pentru aflarea ursitului si altele.
(Profesor Ion Ghinoiu)
|