Miercuri 13 septembrie 2006

SOARELE

Astazi, crestinii il sarbatoresc pe Sfantul Cuvios Ioan cel Nou de la Prislop. Acesta s-a nascut in satul Silvasul de Sus, aflat in apropierea manastirii. De tanar a intrat in obstea manastirii, unde a trait in post, rugaciune si cugetare la cele sfinte. Dupa cativa ani s-a retras sihastru in munti, unde si-a sapat singur o mica chilie in stanca. Aceasta este cunoscuta si astazi prin partea locului sub denumirea de "casa sfantului". A murit impuscat din greseala de un vanator. Moastele sale au fost duse la biserica satului, apoi la o manastire din Tara Romaneasca, de unde li s-a pierdut urma. A fost canonizat in anul 1992.

Inaintepraznuirea Inaltarii Sfintei Cruci; Sf. Sfintit Mucenic Corneliu Sutasul; Cuviosul Ioan de la Prislop

Sf. Ioan Gura de Aur, episcop

Preserbarea Inaltarii Sfintei Cruci; Sf. Corneliu, mucenic. Sfintirea Bisericii Sfintei Invieri din Ierusalim

"Cum e plata asa-i si lucrul"

In Romania 1602 - Luptele de la Ogretin. Radu Serban infrange fortele coalizate ale lui Simion Movila si ale hanului tatar. In cursul luptei, boierul Stroe Buzescu provoaca la lupta si ucide pe cumnatul hanului. Ranit el insusi, Stroe Buzescu moare la 2 octombrie; 1739 - Fiul lui Antioh Cantemir, Constantin, care lupta, impreuna cu fratele sau, Dumitrasco, in armata rusa, intra in Iasi; 1872 - Inaugurarea oficiala a Garii de Nord din Bucuresti (construita intre anii 1868 si 1870 pe mosia boierului Dinicu Golescu; pana la 24 mai 1884 s-a numit Gara Targovistii), o data cu deschiderea liniei ferate din Bucuresti - Ploiesti si inaugurarea oficiala a liniilor ferate Pitesti - Bucuresti - Buzau si Galati - Tecuci - Roman. Tot acum isi incep activitatea Atelierele Cailor Ferate din Bucuresti, amplasate in fata Garii de Nord (desfiintate in 1931, pe locul lor fiind construita actuala cladire a Palatului CFR, azi Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei).

In lume 1788 - Orasul New York devine prima capitala a Statelor Unite.

1899 - Corneliu Zelea Codreanu, conducator al Legiunii de Fier (m. 1938);

1908 - Edgar Papu, filosof al culturii (m. 1993).

Astazi se implinesc 158 de ani de la Batalia din Dealul Spirii, act eroic al pompierilor militari in apararea Revolutiei de la 1848. Intrarea in Bucuresti a trupelor de invazie a prilejuit unitatilor romane prezente in garnizoana, printre care si Compania de Pompieri, unul dintre cele mai inaltatoare momente ale Revolutiei romane de la 1848: inclestarea din Dealul Spirii, devenita simbol al luptei pentru libertate si independenta nationala a poporului roman. Comandantul Regimentului 2 Infanterie si seful garnizoanei Capitalei, colonelul Radu Golescu, primise ordin in ziua de 12 septembrie din partea Locotenentei Domnesti sa deplaseze in ziua urmatoare subunitatile in Dealul Spirii, pentru a participa la primirea unei coloane otomane formata din aproape 6.000 de luptatori. Insa lucrurile au luat cu totul alt curs. Printr-o coincidenta, in aceeasi zi de 13 septembrie, cu putin timp inaintea sosirii trupelor otomane, avusese loc inmanarea noilor drapele ale Regimentului 2 Infanterie. Solemnitatea a influentat moralul si devotamentul ostasilor, vointa de a apara demnitatea nationala. Primul Parlament al Romaniei, apreciind sacrificiul eroilor de la 13 septembrie, curajul si patriotismul pompierilor militari, acorda in anul 1860 participantilor la eroicul act pensii pe viata si prima medalie romaneasca: Pro Virtute Militari.

In Panteonul romanesc, alunul este un arbust sacru, totem al sarpelui. Prin florile, fructele, frunzele si tulpinile sale, el este prezent in practicile legate de cultul mortilor si de lecuirea bolilor. Intre sarpe si alun s-au tesut de-a lungul timpului intense legaturi spirituale. Alunisurile, tufisurile de alun, sunt adaposturile preferate ale serpilor; acolo se stiu ei aparati de fulgere si trasnete pe timpul verii si, tot acolo, de Ziua Crucii, in imediata apropiere a echinoctiului de toamna, se aduna pentru imperechere. In unele legende, alunul - nasul sau cumatrul serpilor - ii apara, ii adaposteste si inmulteste. Ca oricare alta divinitate, alunul isi ocroteste supusii si ii pedepseste cand gresesc. Dupa unele credinte, este suficient sa atingi sarpele cu o ramura verde de alun ca sa-l omori sau sa-i previi muscatura. Alunul este invocat in descantecele de dragoste, numite "de scrisa" sau "pe ursita", de muscatura de sarpe, de Muma Padurii, de Tartacot, de dalac, blanda, bubat. Era uneori invocat si pentru castigarea proceselor de judecata. Batul (nuiaua) de alun are in practicile magice putere fantastica: sprijinit de usa apara casa de rauvoitori, tinut in mana orienteaza pasii omului spre comorile ascunse, incalecat de vrajitoare o transporta cu viteza gandului unde are nevoie. Batul de alun apare frecvent ca recuzita rituala in obiceiurile de nunta si de inmormantare. (Profesor Ion Ghinoiu)