Este ziua 46 a anului
Au mai ramas 319 de zile
PROVERBUL ZILEI
|
" Unul tine frigarea
si altul mananca
friptura. "
- adica unul lucreaza si altul se foloseste.
"Proverbele Romanilor", Iuliu A. Zanne, vol. I, Editura Scara, Asociatia Romana pentru Cultura si Ortodoxie, Bucuresti |
|
|
Citește pe Antena3.ro
ZODIA
|
Varsator
(20 ianuarie -
18 februarie)
|
CALENDAR CRESTIN-ORTODOX
|
|
CALENDAR ROMANO-CATOLIC
|
|
CALENDAR GRECO-CATOLIC
|
|
SARBATOARE CRESTINA
|
Astazi crestinii il sarbatoresc pe Sfantul Apostol Onisim. El a fost sluga lui Filimon romanul, un dregator de seama, care a trait in Cetatea Colose din Frigia. Acesta, primind dreapta credinta chiar de la Sfantul Pavel, s-a numarat intre cei 70 de Apostoli ai Domnului, iar pe urma s-a invrednicit si de treapta de episcop. Fericitul Pavel Apostolul i-a scris o epistola lui Filimon romanul. Sfantul Onisim, facandu-se ucenic si sluga apostolului, a fost prins, dupa savarsirea din viata a fericitului Pavel, si adus inaintea lui Tertul, eparhul Romei. Si venind acolo Tertul si afland pe Onisim neclintit in credinta lui in Hristos, intai l-a batut cumplit cu toiege, supunandu-l la cumplite chinuri, iar dupa aceea a dat porunca sa fie omorat.
|
S-A INTAMPLAT AZI
|
In RomaniaIn lume |
NASCUTI LA 15 februarie
|
|
CLICK ISTORIC
|
La 15 februarie 1840 se nastea Titu Maiorescu, critic si istoric literar, estetician, lingvist, personalitate a vietii culturale si politice romanesti, intemeietor al criticii romanesti moderne. Maiorescu a fost fondatorul gruparii literare Junimea si al revistei Convorbiri literare, director al ziarului Timpul. Din 1862 si pana in 1871, concomitent cu alte activitati, Maiorescu desfasoara la Iasi o vasta munca didactica: este profesor si director al Liceului National, profesor la Scoala normala "Vasile Lupu" (1863-1869), profesor de istorie, filosofie si rector al Universitatii din Iasi pana in 1867. A fost in trei randuri ministru al Instructiunii Publice. Titu Maiorescu a avut in domeniul culturii moderne un rol hotarator. El a sustinut consolidarea statului roman modern abia format, care avea nevoie de cadre temeinic pregatite si de o cultura corespunzatoare, aducand o contributie valoroasa la cristalizarea acestei culturi.
|
CREDINTE POPULARE, TRADITII, SEMNE
|
In societatea traditionala, oamenii isi comunicau discret varsta prin imbracamintea purtata (piese specifice de port, culoare, croi), prin podoabele capului si pieptanatura (modul de impletire a parului, purtatul carpei, al broboadei sau basmalei; tunsoarea, purtatul chicii si al mustatii) si prin statutul social al individului (intrarea in sezatori, in cetele de feciori si de colindatori, in hora satului, ocuparea unei strane la biserica). Albul domina imbracamintea primei parti a copilariei. Treptat, isi faceau aparitia culorile vii, in special rosul, care deveneau din ce in ce mai aprinse in preajma casatoriei. Dupa casatorie, culorile pieselor de imbracaminte deveneau mai sobre si se reduceau la cumpana dintre maturitate si batranete la alternanta alb-negru, una dintre primele solutii cromatice folosite de om. Spre apusul vietii, culorile se sting in alb. Printr-un sistem ingenios de semne se comunicau obstii si evenimente considerate astazi de stricta intimitate, cum ar fi intrarea in starea de sarcina si altele. Codul de apreciere a varstei era unitar in cadrul aceleiasi comunitati, dar varia de la zona la zona si, uneori, de la sat la sat.
(Profesor Ion Ghinoiu)
|