• Este a 17-a zi a Postului Paştilor, au mai rămas 31 de zile • Este ziua 86 a anului • Au mai rămas 280 de zile
• Este a 17-a zi a Postului Paştilor, au mai rămas 31 de zile
• Este ziua 86 a anului
• Au mai rămas 280 de zile
Sărbătoare creştină
Îngerul milostivirii şi al bunăvoinţei dumnezeieşti, fiinţă de foc dăruită totdeauna vederii slavei dumnezeieşti, Arhanghelul Ga-briel a fost desemnat de Domnul ca “duh slujitor, trimis să slujească pentru cei ce vor fi moştenitorii mântuirii” (Evrei 1, 14). După Sfântul Proclu al Constantinopolului, numele lui înseamnă “Dumnezeu şi om”. Culmea şi împlinirea desăvârşită a acestei misiuni a sa a fost acel “Bucură-te” adresat Maicii Domnului, care a devenit formula de laudă şi de slăvire a tuturor celor care, graţie lui, s-au făcut moştenitori ai Mântuirii şi s-au străduit să urmeze pe pământ chipul vieţii îngereşti.
Calendar creştin-ortodox
Soborul Arhanghelului Gavriil; Sfântul Mucenic Montanus preotul şi soţia sa, Maxima
Calendar romano-catolic
Sfântul Emanuel, mucenic
Calendar greco-catolic
Serbarea Sfântului Arhanghel Gavriil
Calendar de post
24 L Cuviosul Zaharia; Sfântul Mucenic Luca;Sf. Artemon
25 M = Buna Vestire (Dezlegare la peşte)
26 M = Soborul Arh.Gavriil; Sf. Mc. Montanus preotul şi soţia sa, Maxima
27 J Sf. Mc. Matroana din Tesalonic; Sf. Proroc Anania
28 V Cuv. Ilarion cel Nou şi Ştefan, făcătorul de minuni; Sfinţii Mucenici Filit şi Lidia
29 S Cuv. Mc. Marcu episcopul Aretuselor; Sf. Chiril diaconul (Pomenirea morţilor)
30 D Cuv. Ioan Scărarul; Sf. Proroc Ioad; Sf. Evula – mama Sf. Pantelimon
31 L Sf. Sfinţit Mc. Ipatie, episcopul Gangrei; Sf. Acachie şi Veniamin diaconul
1 M Cuv. Maria Egipteanca; Cuv. Macarie Mărturisitorul
2 M Cuv. Tit, făcătorul de minuni; Sf. Mucenici Amfian şi Edesie
3 J Cuv. Nichita Mărturisitorul; Sf. Mucenic Elpidifor
4 V Cuvioşii: Iosif, scriitorul de cântări, Gheorghe de la Maleon
5 S Sfinţii Mucenici: Claudie, Diodor, Nichifor, Serapion, Teodul şi Agatopod. Denie (Pomenirea morţilor)
6 D Sf. Mucenic Irineu, Episcop de Sirmium; Sf. Eutihie, Patriarhul Constantinopolului. Denie
Proverbul zilei:
“Gustă, apoi mănâncă “
“Proverbele Românilor”, Iuliu A. Zanne/Ed. Scara
S-a întâmplat azi
În România
1846 – I. Heliade Rădulescu lansează în “Curier de ambe sexe” proiectul “Bibliotecii universale”, care prevedea traducerea în următorii zece ani a circa 230 de lucrări filosofice, istorice, ştiinţifice, politice, literare etc., plan care n-a putut fi realizat din cauza evenimentelor politice care au urmat;
1895 – A apărut la Bucureşti, până la 18 martie 1901, revista umoristică Moş Teacă, editată de Anton Bacalbaşa;
1923 – Parlamentul României votează Constituţia României Mari, promulgată prin decret regal la 28.03.1923, una dintre cele mai avansate şi democratice constituţii din Europa acelui timp.
În lume
1808 – Carol IV al Spaniei abdică în favoarea fiului său;
1812 – Un cutremur distruge Caracas (Venezuela);
1991 – Semnarea Tratatului de la Asuncion, de către preşedinţii Argentinei, Braziliei, Paraguayului şi Uruguayului, în baza căruia s-a creat Piaţa Comună a Sudului, denumită “Mercosur”. Aceasta permite libera circulaţie a bunurilor, a capitalurilor, a serviciilor şi a persoanelor, începând cu anul 1995, într-o piaţă fără îngrădiri vamale.
Născuţi la 26 martie
1944 – Diana Ross, interpretă;
1948 – Steven Tyler, muzician (Aerosmith).
Credinţe populare, tradiţii, semne
Hotarele între sate sau între proprietăţile oamenilor, odată stabilite, aveau valoare absolută. Cei care încercau să le încalce sau să schimbe semnele de hotar, adesea copaci însemnaţi cu fierul înroşit reprezentând capul de bour, se expuneau unor pedepse extrem de aspre. El trebuia să-şi păstreze o valoare unică: demarcarea satului de tot ce se afla în afara acestuia. Hotarul era circulat de personaje malefice (ciuma, moartea, ielele, strigoii). Paralel cu îndesirea populaţiei, hotarele devin din ce în ce mai disputate. Ca urmare, se perfecţionează tehnicile agrimensurale, regimul juridic al pământului etc.
Dintre vechile practici de fixare şi recunoaştere a hotarelor, pomenite de altfel şi de unele documente istorice, sunt jurămintele depuse cu brazda de pământ pe cap şi datul cu capul chetre sau luatul de chică. Într-o anume zi a anului, bătrânii satului luau un băiat de 7-8 ani şi dădeau ocol hotarului, mergând de la un semn de hotar la alt semn. La punctul-cheie, numit cheotoare sau pravăţ, bătrânii îi administrau copilului o bătaie zdravănă pentru un motiv care i se comunica cu acel prilej:
să ţină minte la bătrâneţe şi să depună mărturie, dacă se iveau pricini de hotar, unde a fost bătut de bătrânii satului. Metoda a fost însuşită târziu şi de unii boieri care, aşa cum spunea un bătrân din satul Merei, jud. Buzău, băteau câte un om pe hotar ca să ştie lumea până unde se întinde moşia lui.
• Profesor Ion Ghinoiu