Vineri 17 februarie 2006

" Nu se poate nicidecum, cand frigi, sa nu iasa fum" - adica atunci cand faci ceva rau sa nu se afle.

"Proverbele Romanilor", Iuliu A. Zanne, vol. I, Editura Scara, Asociatia Romana pentru Cultura si Ortodoxie, Bucuresti

Varsator (20 ianuarie - 18 februarie)

Sf. Mare Mucenic Teodor Tiron; Sf. Mariamna (Harti)

Sf. Intemeietori ai Societatii "Slujitorii Sfintei Fecioare Maria"

Sf. Teodor Tiron, mucenic, Hart

Sfantul Mare Mucenic Teodor Tiron, praznuit astazi, a trait pe vremea imparatilor Maximian si Maximin si era de fel din mitropolia Amasiei. Fiind incorporat in oastea tironilor si facand parte din ceata lui Vringa, a fost chemat de acesta la cercetare si a marturisit ca Hristos este Dumnezeu, batjocorind idolii elinilor ca pe niste statui neinsufletite. I s-a dat vreme sa se gandeasca mai bine, sa-si schimbe parerea si sa aduca jertfe idolilor, dar el a ars in foc statuia aceleia pe care elinii o socoteau mama idolilor. Fiind prins si marturisind, a fost chinuit in felurite chipuri; si, fiind bagat intr-un cuptor aprins, si-a primit sfarsitul acolo, dandu-si sufletul in mainile Domnului.

In Romania

1568 - Tratatul de pace de la Adrianopol dintre Imperiile Otoman si Habsburgic; imparatul Maximilian al II-lea se obliga sa nu mai intervina in Transilvania, sa nu fortifice granita dinspre Transilvania si sa darame cetatile inaltate; austriecii se obliga la plata unui tribut;

1866 - Incepe sa functioneze Banca Romaniei, creata prin transformarea filialei din Bucuresti a Bancii Imperiului Otoman (dominata de capitalul englez), cu un capital de 25 de milioane de lei. Operatiile bancare au continuat sub numele de Bank of Roumania Ltd.;

1873 - Incheierea, la Bucuresti, a Conventiei postale romano-ruse, prin care se stabileste un schimb periodic de obiecte ale postei, de scrisori si mesagerii;

1993 - Adunarea Generala a Academiei Romane hotaraste revenirea la unele reguli ortografice in vigoare inainte de 1948: scrierea cu "a" in interiorul cuvintelor si a formei "sunt" in loc de "sint".

In lume

1673 - A murit dramaturgul francez Moli"re (n. 1622);

1962 - O furtuna a omorat mai mult de 300 de oameni in Hamburg, Germania de Vest.

1917 - Ioana Radu, interpreta de romante si muzica populara (m. 1990);

1963 - Michael Jordan, jucator de baschet american.

La 17 februarie 1947 se stingea din viata, la Paris, Elena Vacarescu, domnisoara de onoare a reginei Elisabeta, poeta, ambasadoare a Romaniei. S-a nascut in 1864 in Bucuresti. Tatal ei provenea dintr-o veche familie de boieri munteni, ce-l dadusera pe cultivatul Ienachita Vacarescu. Mama sa provenea dintr-o alta veche familie de boieri, cunoscuti din timpul lui Mihai Viteazul. Regina planuia sa o casatoreasca cu printul Ferdinand. Cei doi s-au logodit in sala de lectura a Elisabetei. In urma scandalului, regina s-a refugiat la Venetia, pentru ca la Bucuresti era izolata din cauza prieteniei cu Elena Vacarescu. Aceasta din urma si-a urmat regina in exilul venetian, la sfarsitul caruia s-a stabilit in capitala Frantei. Aici i-a cunoscut pe Leconte de Lisle si Victor Hugo, pe care ii va evoca mai tarziu in amintirile sale. La Paris a urmat cursuri de filozofie, estetica si istorie in cadrul Universitatii Sorbona.

Fata padurii este o reprezentare mitica specifica civilizatiei lemnului, fiica a Mumei Padurii. Locuieste in fundul codrilor de unde vine, luand infatisarea iubitei feciorilor sau a unei zane, adusa de vanturi si vijelii. Calatoreste numai pe timp de noapte si poate lua chip de fata, de baba, de fiinta jumatate fata si jumatate peste sau animal, de obicei iapa. Ea amageste feciorii, pe care ii rapeste, le face copii si apoi ii lasa rataciti prin padure. Spre deosebire de Muma Padurii, necajita ca oamenii ii taie copiii (copacii) din padure, Fata Padurii este vesela, canta, horeste. Este inalta, poarta parul lung pana la picioare si este incaltata cu ciubote sau cizme de lemn. Umbla dezbracata, acoperita cu par sau imbracata in scoarta si muschi de copaci. Privita din fata, seamana cu o femeie, din spate cu o covata (lemn scobit). Feciorul poate scapa de dragostea ei cu ajutorul vrajitoarelor care confectioneaza un om din paie, il imbraca cu hainele barbatului si il duce la o rascruce de drumuri. Pacalita, Fata Padurii framanta (iubeste) omul de paie si asa ii da pace feciorului. Se fereste, in schimb, de barbatii care poarta brau, curea, bracinar de tei; cel care reuseste sa o incinga peste mijloc ii ia puterea si poate afla de la ea mari secrete. Dusmanul ei este Omul Noptii sau Omul de Miaza-Noapte, care o prinde, o spinteca. In unele zone etnografice este confundata cu muma-sa. Muma si Fata Padurii, cele mai cunoscute reprezentari mitice ale Panteonului romanesc, sunt prezente in toate genurile creatiei populare. (Profesor Ion Ghinoiu)