Este ziua 55 a anului
Au mai ramas 310 zile
PROVERBUL ZILEI
|
"A pus-o de
mamaliga
cu lemne verzi"
- adica a umblat in zadar.
|
|
|
Citește pe Antena3.ro
CALENDAR CRESTIN-ORTODOX
|
|
CALENDAR ROMANO-CATOLIC
|
|
CALENDAR GRECO-CATOLIC
|
|
SARBATOARE CRESTINA
|
Astazi se praznuieste "Intaia si a doua aflare a Capului Inaintemergatorului si Botezatorului Ioan". Capul Sfantului a fost descoperit prima oara de doi monahi, in casa lui Irod. Ei au inmanat capul unui olar, care aducea ramasitelor slavire pentru a avea casa binecuvantata. Inainte de a muri a lasat capul in grija surorii lui, avertizand-o sa nu-i miste locul, ci numai sa-l cinsteasca. Dupa stingerea din viata a femeii, capul Botezatorului a ajuns in cele din urma la Eustatiu, monah si preot, si a ramas in pestera acestuia pana in vremea lui Marcel, cand a fost gasit si asezat intr-o biserica, unde a facut nenumarate tamaduiri si minuni.
|
S-A INTAMPLAT AZI
|
In Romania
In lume |
NASCUTI LA 24 februarie
|
|
> CLICK ISTORIC
|
La 24 februarie 1960 a avut loc procesul pentru "crima de uneltire contra ordinii sociale", intentat lui Constantin Noica, Constantin C. (Dinu) Pillat, Sandu Lazarescu, Gheorghe Florian, Arsavir Acterian, Constantin Ranetti, Nicolae Radian, Aurelian Vlad, Constantin Raileanu, Vladimir Streinu, Ion Mituca, Emanoil Vidrascu, Marietta Sadova, Alexandru Paleologu, Nicu-Aureliu Steinhardt, Beatrice Strelisker, Teodor Enescu, Remus Niculescu, Iacob Noica, Sergiu Al-George, Al. O. Teodoreanu, Anca Ionescu, Sanda Simina Mironescu (Mazincescu). Inculpatii, acuzati ca au citit si discutat carti si manuscrise de filozofie ale unor romani "de dincolo" sau pentru relatiile unora dintre ei cu ambasadele americana, britanica, franceza etc., sunt condamnati la ani grei de puscarie. Constantin Noica si Dinu Pillat au primit 25 de ani de munca silnica, Alexandru Paleologu, 14 ani, iar Al. O. Teodoreanu si N. Steinhardt, 7 ani.
|
Credinte populare, traditii, semne
|
Dragostea curata a tinerilor este asociata de romani cu ciripitul si imperecherea pasarilor de padure puse sub protectia unei indragite reprezentari mitice, Dragobetele, sarbatorit in Calendarul popular in ziua de 24 februarie. Dragobetele, numit si Cap sau inceput de Primavara, este deschizatorul dragostei si bunei dispozitii pe plaiurile carpatice. Conform traditiei populare, la Dragobete pasarile se strang in stoluri, ciripesc, se imperecheaza si incep sa-si construiasca cuiburile in care isi vor creste puii. Din acest motiv, ziua se numeste, sugestiv, in unele asezari din nordul Olteniei Logodna sau Insotitul Pasarilor. Se spune ca pasarile neinsotite in aceasta zi raman stinghere si fara pui pana in ziua de Dragobete a anului viitor. In aceasta zi fetele si feciorii ies la padure haulind si chiuind pentru a culege primele flori ale primaverii, ghioceii si brandusele de primavara. Pretutindeni se striga: "Dragobetele saruta fetele!" Se faceau leagane atarnate de crengile copacilor pentru fete, cautau sa-si vorbeasca unii altora, sa-si spuna cuvinte frumoase, sa se picure, adica sa se ciupeasca, sa se sarute, sa-si faca legaminte de dragoste. Dragobeti sunt numiti atat feciorii cuprinsi de fiorii dragostei, cat si mugurii culesi de fete de pe crengile copacilor si pusi la ureche precum ciresele in luna mai. Fericiti, dragobetii se intreceau sa invarta fetele in brate. Se spunea ca acest flacau iubaret ar umbla prin padure sa pedepseasca fetele care au lucrat in ziua lui.
(Profesor Ion Ghinoiu)
|