Este ziua 27 a anului
Au mai ramas 338 de zile
PROVERBUL ZILEI
|
"Decat muiere rea,
mai bine fara ea"
- mai bine neinsurat decat cu o nevasta care sa-ti faca zile amare.
|
|
|
Citește pe Antena3.ro
CALENDAR CRESTIN-ORTODOX
|
|
CALENDAR ROMANO-CATOLIC
|
|
CALENDAR GRECO-CATOLIC
|
|
SARBATOARE CRESTINA
|
Sfantul de trei ori fericit Ioan Gura de Aur a fost mare luminator si invatator al lumii. El nu trecea cu vederea nedreptatea. Astfel, chiar pe imparateasa Eudoxia a infruntat-o pentru faradelegile si nedreptatile ce le facea. Dupa fericita lui moarte, dumnezeiescul lui suflet s-a dus in ceruri, iar mult patimitorul lui trup a fost ingropat in Comane, de ucenicii si prietenii lui. Devenind imparat, Teodosie cel Tanar, la Constantinopol, a poruncit sa fie aduse in cetate sfintele moaste ale lui Ioan Gura de Aur, parintele sau cel duhovnicesc, spre mangaierea oamenilor.
|
S-A INTAMPLAT AZI
|
In Romania
In lume |
NASCUTI LA 27 ianuarie
|
|
> CLICK ISTORIC
|
Astazi se implinesc 250 de ani de la nasterea lui Wolfgang Amadeus Mozart. S-a nascut intr-o casa care inca mai exista in centrul Salzburgului. In 1782, Mozart a inceput sa compuna o serie de concerte pentru pian, pentru a putea da reprezentatii atat in calitate de compozitor, cat si de interpret solo. Pana la sfarsitul lui 1786 compusese 15 astfel de concerte. Printre ultimele sale opere se numara Concertul pentru Clarinet si cateva piese pentru lojele masonice (devenise mason). La moartea sa, la 5 decembrie 1791, survenita in urma unei boli a carei natura a dat nastere multor speculatii, a lasat neterminata lucrarea "Requiem". Piesa a fost completata de elevul sau, Suessmayr. Compozitorul a fost ingropat intr-o suburbie a Vienei, fara mare fast, intr-o groapa comuna nemarcata. Mozart a lasat in urma sa 600 de compozitii, multe dintre ele considerate adevarate capodopere.
|
Credinte populare, traditii, semne
|
Efectul descantecului era conditionat, in credinta populara, de cunostintele, experienta si maiestria descantatoarelor de a imbina si doza tehnicile terapeutice in raport de boala (erau descantece de albeata, de blanda, de betie, de branca, de buba manzului, de ceas rau, de dres, de deochi, de ganduri rele, de inima rea, de galbinare, de grumaz, de baterea inimii, de junghi). Cu exceptia descantecului de deochi, care era facut la orice ora din zi sau din noapte, mai ales pentru copiii care nu puteau fi lasati sa sufere, timpul optim pentru incantatie si deci pentru prinderea leacului diferea in raport de boala si de mestesugul descantatoarei. Descantecele se puteau face la Luna Noua sau la Luna Veche, dimineata sau la scapatatul soarelui, pe mancate sau pe nemancate. In mod obisnuit
se foloseau plante de leac, diverse alimente si bauturi, substante si ape minerale. Asa cum ii arata numele, textul era cantat in mai multe etape: identificarea bolii, pronuntarea numelui celui care a trimis boala (suferinta), amenintarea si blestemarea acestuia prin cuvinte, gesturi si actiuni energice, scoaterea si izgonirea bolii in locuri unde nu mai putea lua contact cu suferindul - "in talpa Iadului", "in Marea Neagra", "peste 99 de hotare", "unde Soare nu rasare", "in coarnele cerbilor", "in capul lupului". In timpul acestui razboi descris de textul descantecului, bolnavul era frectionat, tras, masat, oblojit, i se administrau leacuri vegetale proaspete, uscate sau preparate.
(Profesor Ion Ghinoiu)
|