Este ziua 62 a anului
Au mai ramas 303 de zile
PROVERBUL ZILEI
|
" Buna ziua
caciula, ca
stapanul n-are gura"
- pentru cel mojic.
"Proverbele Romanilor", Iuliu A. Zanne, vol. I, Editura Scara, Asociatia Romana pentru Cultura si Ortodoxie, Bucuresti |
|
|
Citește pe Antena3.ro
ZODIA
|
Pesti
(19 februarie -
20 martie)
|
CALENDAR CRESTIN-ORTODOX
|
|
CALENDAR ROMANO-CATOLIC
|
|
CALENDAR GRECO-CATOLIC
|
|
SARBATOARE CRESTINA
|
Fratii dupa sange Eutropiu si Cleonic erau camarazi cu Vasilisc, nepotul Marelui Mucenic Teodor Tiron. Dupa moartea martirica a Sfantului Teodor, ei au ajuns in inchisoare, unde, prin predicile lor, au intors multi prizonieri pagani la credinta crestina. Supusi la grele chinuri, mucenicii ramaneau sanatosi. Atunci, ighemonul Asclepiodot a incercat sa-l determine pe Sfantul Cleonic sa se inchine idolilor, dar el a daramat statuia Artemidei. Sfintii Eutropiu si Cleonic au fost crucificati, dar Vasilisc a fost lasat in inchisoare. Dupa un timp i s-a taiat capul si i-au aruncat corpul in rau, dar crestinii au gasit moastele si le-au ingropat.
|
S-A INTAMPLAT AZI
|
In RomaniaIn lume |
NASCUTI LA 3 martie
|
|
CLICK ISTORIC
|
La 3 martie 1855 incepeau lucrarile Conferintei internationale de la Viena - cu participarea Imperiului Otoman, Marii Britanii, Frantei, Austriei si Rusiei - privind problemele regimului politic al Moldovei si Tarii Romanesti. Reprezentantul Frantei se pronunta pentru unirea Principatelor, in frunte cu un print strain sau autohton ereditar, cel al Rusiei pentru consultarea populatiei romanesti asupra organizarii viitoare a Principatelor Romane, in timp ce reprezentantii Austriei si Imperiului Otoman se declara hotarat impotriva unirii Moldovei cu Tara Romaneasca. Divergentele dintre participanti determina esecul Conferintei, lucrarile ei fiind suspendate la inceputul lunii iunie. Pentru prima data se dezbate in cadrul unui for international "chestiunea romaneasca", relevandu-se fata de aceasta, in functie de propriile lor interese, si pozitia Marilor Puteri.
|
CREDINTE POPULARE, TRADITII, SEMNE
|
Legendele Dochiei introduc cititorul in atmosfera vechiului sat romanesc. Nelipsitele tensiuni dintre soacra si nora sunt ingenios valorificate pentru a reda opozitia dintre Anul Vechi care moare (Baba Dochia) si Anul Nou care se naste (pruncul Docia), dintre iarna si vara. Baba Dochia, personificare a Anului Vechi, vrea sa-si urce oile la pasunea montana la sfarsitul lunii februarie si inceputul lunii martie. Ca sa se convinga ca a venit vara, isi trimite nora in padure sa-i aduca fragi copti. Ajutata de Dumnezeu travestit in mos, tanara nevasta gaseste fragi copti pe care ii aduce soacrei intr-o ulcica. Vazand fragii copti, simbol al verii, Dochia incepe pregatirea turmei de oi sau de capre pentru a urca la pasunile montane. Isi pune noua cojoace in spate, in variantele moldovenesti si bucovinene douasprezece, numar egal cu lunile anului, si porneste urcusul muntelui insotita, adesea, de fiul sau, Dragobete. Incepe insa o ploaie mocaneasca care nu a stat noua zile si noua nopti. Ingreunandu-i-se cojoacele in spate, scoate cate unul pe zi, pana ramane in ie sau camasa. In unele legende, in drum spre pasune, Dochia ar fi tors din furca tinuta in brau firul Martisorului. In ziua a noua sau a douasprezecea moare impreuna cu turma din cauza unui ger naprasnic. Trupurile lor transformate in stana de piatra apar astazi ca nume topice in Ceahlau, Vama Buzaului, Caraiman, Izvorul Raului Doamnei, Semenic si in alte zone carpatice. Moartea Babei Dochia la noua martie era urmata de nasterea pruncului Dochia.
(Profesor Ion Ghinoiu)
|