Este ziua 63 a anului
Au mai ramas 302 zile
PROVERBUL ZILEI
|
"Spartura pana e mica trebuie carpuita"
- ne invata prevederea si economia. >"Proverbele Romanilor", Iuliu A. Zanne, vol. I, Editura Scara, Asociatia Romana pentru Cultura si Ortodoxie, Bucuresti |
|
|
Citește pe Antena3.ro
CALENDAR CRESTIN-ORTODOX
|
|
CALENDAR ROMANO-CATOLIC
|
|
CALENDAR GRECO-CATOLIC
|
|
|
|
SARBATOARE CRESTINA
|
Astazi, calendarul crestin ortodox il pomeneste pe Cuviosul Gherasim de la Iordan. Acesta era din partile Lichiei. De mic a primit o educatie crestina, iar dragostea pentru Hristos il face sa imbratiseze viata monahala. Mai intai a locuit in pustia Tebaidei, din Egipt, apoi in Palestina, salasluind in pustia Iordanului, unde a construit o manastire langa raul Iordan, pe vremea imparatului Teodosie cel Tanar. Despre Sfantul Gherasim se spune ca, datorita sfinteniei vietii, pana si animalele ii slujeau. Dupa o viata in care I-a slujit Domnului, Cuviosul Gherasim a trecut la cele vesnice in anul 475 dupa Hristos.
|
S-A INTAMPLAT AZI
|
In Romania
In lume
|
NASCUTI LA 4 martie
|
|
MOMENT ISTORIC
|
La 4 martie 1977, la ora 21:23, s-a produs unul dintre cele mai puternice cutremure de pamant inregistrate in secolul XX in Europa. Seismul, cu magnitudinea de 7,2 grade pe scara Richter, cu o durata totala de aproape 50 de secunde, a provocat mari distrugeri si avarii in Bucuresti si in noua judete ale tarii. Orasul Zimnicea si un numar de sate sunt distruse in intregime. S-au prabusit sau au fost grav avariate peste 32 de mii de locuinte, lasand fara adapost circa 35 de mii de familii. Pierderile materiale s-au ridicat la 10 miliarde de lei. S-au inregistrat peste 1.500 de morti si mai mult de 11 mii de raniti. In acest cutremur si-au pierdut viata mari personalitati ale stiintei si culturii romanesti: Anatol Emilian Baconski, scriitor; Doina Badea, interpreta inegalabila a romantelor; Toma Caragiu, unul dintre cei mai mari actori romani; Alexandru Ivasiuc, scriitor; Alexandru Bocanet, regizor TV.
|
Credinte populare, traditii, semne
|
Pentru a marca deschiderea si inchiderea ciclului vegetal intr-un an calendaristic prin acelasi reper natural, de pilda inflorirea unei plante, romanii au asimilat sub aceeasi denumire doua specii de plante: brandusa de primavara si brandusa de toamna. Prima infloreste primavara si vesteste sfarsitul iernii, a doua infloreste la sfarsitul toamnei si vesteste inceputul iernii. Singura asemanare dintre ele este culoarea liliachie a florilor. Inflorirea brandusei de primavara inainte chiar de topirea zapezii este pusa pe seama rautatii mamei vitrege a pamantului care o scoate cu forta afara sa infloreasca. Numele brandusei este purtat si de unii colaci antropomorfi, preparati si dati de pomana prin Banat la Mosii de Martisor. Brandusa de toamna, numita in unele zone etnografice Ceapa ciorii, este ultima planta care infloreste prin poienile umede. Ea marca prin florile sale incheierea ciclului vegetal al plantelor. Poporul face distinctie intre brandusa de primavara, care ar fi o floare a celor vii, si brandusa de toamna, floare a celor morti. "Toamna, cand apar brandusele, acelea-s bucuria mortilor. Intocmai cum noi ne bucuram de branduse primavara, cand le vedem intai, tot astfel se bucura mortii de ele toamna. Brandusa de toamna e pacat s-o rupi". In opozitie cu inflorirea brandusei de primavara, care inchide anotimpul friguros si deschide anotimpul calduros, inflorirea brandusei de toamna inchide anotimpul calduros si deschide anotimpul friguros. (Profesor Ion Ghinoiu)
|