Vineri 9 februarie 2007

SOARELE

Sarbatoare crestina Crestinii il praznuiesc astazi pe Sfantul Nichifor. Era prieten cu un preot, Saprichie. Vrajmasii au sadit insa intre ei ura, dar Nichifor, vazand ca gresise fata de prietenul sau, a mers sa-i ceara iertare. Cand Saprichie a fost prins de slujitorii idolilor si supus la multe chinuri, Sfantul Nichifor a trimis la el mijlocitori, cerandu-i iertare, dar acestia nu au voit sa asculte. Atunci, Sfantul Nichifor si-a marturisit si credinta si a fost omorat in locul lui Saprichie.

Sf. Mucenic Nichifor; Sf. Mucenici Marcel si Pangratie; Odovania Praznicului Intampinarii Domnului

Sf. Apolonia, mucenita

Sf. Nichifor, mucenic; Incheierea Sarbatorii Intampinarii Domnului

Psalmul 55 al lui David
Mantuieste-ma, Doamne, ca m-a necajit omul; toata ziua razboindu-se m-a necajit. Calcatu-m-au vrajmasii mei toata ziua, ca multi sunt cei ce se lupta cu mine, din inaltime. Ziua cand ma voi teme, voi nadajdui in Tine. In Dumnezeu voi lauda toate cuvintele mele toata ziua; in Dumnezeu am nadajduit, nu ma voi teme: Ce-mi va face mie omul? Toata ziua cuvintele mele au urat, impotriva mea toate gandurile lor sunt spre rau. Locui-vor langa mine si se vor ascunde; ei vor pazi calcaiul meu, ca si cum ar cauta sufletul meu. Pentru nimic nu-i vei mantui pe ei; in manie popoare vei sfarama, Dumnezeule. Viata mea am spus-o tie; pune lacrimile mele inaintea Ta, dupa fagaduinta Ta. Intoarce-se-vor vrajmasii mei inapoi, in orice zi Te voi chema. Iata, am cunoscut ca Dumnezeul meu esti Tu. In Dumnezeu voi lauda graiul, in Dumnezeu voi lauda cuvantul; In Dumnezeu am nadajduit, nu ma voi teme: Ce-mi va face mie omul? In mine sunt, Dumnezeule, fagaduintele pe care le voi aduce laudei Tale, Ca ai izbavit sufletul meu de la moarte, picioarele mele de alunecare, ca bine sa plac inaintea lui Dumnezeu, in lumina celor vii. Amin.

"Somnul dulce nimic n-aduce"

"Proverbele Romanilor", Iuliu A. Zanne, vol. I, Editura Scara, Asociatia Romana pentru Cultura si Ortodoxie, Bucuresti

In lume 1929 - Se incheie la Moscova un acord ("Protocolul de la Moscova") intre URSS, Romania, Polonia, Letonia, Estonia, Lituania, prin care acestea se obliga sa puna in aplicare prevederile "Pactului Briand-Kellogg" fara sa mai astepte ratificarea lui de catre toate statele semnatare; 1934 - Semnarea la Atena de catre reprezentantii Romaniei, Iugoslaviei, Greciei si Turciei a Pactului Intelegerii Balcanice (cu un protocol si o anexa secreta). Statele semnatare "isi garanteaza mutual securitatea frontierelor balcanice" si "isi iau obligatia de a nu intreprinde nici o actiune politica fata de alt stat balcanic nesemnatar al Pactului fara avizul mutual prealabil al celorlalti semnatari si de a nu lua nici o obligatie fata de oricare alt stat balcanic fara cunostinta prealabila a celorlalte parti".

In Romania 1900 - Are loc in sala "Liedertafel" din Bucuresti banchetul oferit de "tineretul liberal" si de "generosi" in cinstea lui D.A. Sturdza, seful Partidului Liberal. Aceasta manifestare marcheaza momentul oficial al trecerii elementelor liberale din PSDMR in Partidul Liberal. Nascuti la 9 februarie 1904 - Mircea Vulcanescu, filozof, sociolog si economist (m. 1952); 1943 - Joe Pesci, actor.

Astazi se implinesc 126 de ani de la moartea scriitorului Fiodor Dostoievski, una dintre cele mai mari figuri ale literaturii ruse. S-a nascut in 1821 la Moscova. La 28 de ani este arestat si condamnat la moarte pentru propaganda impotriva tarului Nicolae I. Pedeapsa i-a fost comutata la deportare in Siberia si a petrecut patru ani la munca silnica. In 1860 revine in Sankt Petersburg. Patru ani mai tarziu este devastat de moartea sotiei sale, urmata la scurt timp si de cea a fratelui sau. Urmeaza o perioada de depresie in care cade prada jocurilor de noroc. In 1867 se recasatoreste cu o dactilografa de 19 ani, Anna Snitkina, incepand scrierea marilor sale romane.

"Iarba fierului" (fiarelor) este o planta fictiva, invocata de raufacatori sa inmoaie metalul si sa deschida lacatele de fier. Ea ar creste pe terenuri greu accesibile, de obicei in locuri bantuite de incendii. Noaptea straluceste ca soarele (ca aurul, ca lumanarea aprinsa), iar peste zi e vesnic inrourata. Pentru ca intra in pamant la vederea oamenilor, este greu de gasit. Dimineata, cand rasare soarele, picura sange din ea lasand pete rosii pe pamant. Dupa o legenda culeasa din zona Oravitei, Iarba fiarelor are trasaturi umane. Daca e aruncata in apa, cade la fund, ca omul, sau, daca pluteste ca celelalte plante, merge impotriva curentului. Este descoperita prin diferite viclesuguri: se trage prin iarba o sfoara pe care sunt legate lacate de fier. Cand se descuie lacatele inseamna ca acestea s-au atins de Iarba fiarelor; se impiedica calul cu lant si lacat de fier. Cand se despiedica calul, se culege planta care l-a despiedicat; se incuie cu lacat intr-o colivie un pui de arici. Aricioaica, cunoscatoare a Ierbii fiarelor, vine cu ea in gura si, dupa ce descuie lacatul, i se ia planta din gura; este descoperita si cu ajutorul unor animale si pasari. O stiu si randunelele, care o aduc cu ciocul in cuib sa le apere puii. Vitele care o mananca se umfla si mor. In schimb, oamenii care intra in posesia ei capata puteri miraculoase: deschid lacatele, nu sunt atinsi de sageti si gloante, inteleg limba animalelor si plantelor etc.

Profesor Ion Ghinoiu