Valoare - Urmasii marilor scriitori

Ion Vianu, Monica Lovinescu, Dorli Blaga, Marie-France Ionesco, Theodor Paleologu reprezinta faimoasa zicala "aschia nu sare departe de trunchi". Ei sunt urmasii marilor scriitori.

E greu sa cresti in umbra unor oameni care au facut istoria unui popor si exista suficiente exemple de acest gen in cultura romana. Totusi, fiii unor critici literari, poeti, filosofi au reusit sa-si gaseasca propria identitate si sa aduca plus de valoare genei mostenite.

VIANU. Ion Vianu este fiul esteticianului Tudor Vianu. Figura sa seamana izbitor cu aceea a tatalui: profunda, morala. Spre deosebire de genitorul sau, alege psihiatria din nevoia de a-i ajuta pe ceilalti, dar mai ales din nevoia de autonomie. Tocmai aceasta din urma nevoie il determina sa ia calea exilului in 1977. Motivatia? Nu voia sa asiste la condamnarea celor care se opuneau sistemului comunist cu ajutorul psihiatriei. Se alatura "miscarii Goma" si, ajuns in Elvetia, isi reia studiile de psihiatrie. Este psihoterapeut pana in urma cu cinci ani, cand, reintors in tara, se reapuca de scris. Publica recent memorialistica si romane, cu un continut psihologic evident - "Amintiri in dialog", "Caietele lui Ozias", "Paramnezii".

Pasiunea pentru scris se manifesta inca din tinerete la Contemporanul, Romania literara si Luceafarul sau in eseuri. Pentru "Stil si persoana" ia premiul de debut al Uniunii Scriitorilor.

INTELECTUALI. Au calcat pe urmele genitorilor lor si au adus un plus de valoare in cultura si mentalitatea romaneasca

LOVINESCU. Pasiunile Monicai Lovinescu nu s-au indepartat niciodata de cele pe care tatal sau, criticul literar Eugen Lovinescu, le-a cultivat - literatura si teatrul. A spus mereu ca, daca a reusit ceva in viata, meritul le revine parintilor sai. Asemenea marelui sau tata, scrie mult - "Intrevederi cu Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Stefan Lupascu si Grigore Cugler", "Jurnal 1981-1984", "Jurnal 1985-1988", "Diagonale", "La apa Vavilonului" etc. Cele mai importante insa sunt spiritul voluntar, apetitul pentru dreptate, care au determinat-o sa denunte ororile comunismului. Monica Lovinescu devine astfel o purtatoare de mesaj pe undele Europei Libere. Si desi in epoci diferite, ea si tatal ei reusesc sa se intalneasca intr-un punct: de militanti. In timp ce Eugen Lovinescu initiase constiinta scriitorului prin cenaclul Sburatorul, Monica Lovinescu trezea constiinta romanilor.

IONESCO. Nici Marie-France Ionesco nu s-a indepartat de radacina. Inclinatia catre dramaturgie, evident mostenita de la initiatorul teatrului absurd, Eugen Ionesco, este mentinuta de-a lungul vietii. Desi termina Literele in Franta, isi da doctoratul in Teatru. Si va si profesa. Scrie cronici de teatru, traduce, printre altele, "Cele trei gratii" de Mircea Eliade, "Nu" de Eugene Ionesco, "Jurnalul de la Paltinis" de Gabriel Liiceanu. Se implica in tot ceea ce inseamna manifestari importante pentru tatal ei. Scrie cartea "Portretul scriitorului in secol Eugen Ionesco 1909 - 1994" si a realizat adaptari dupa "Omul cu valizele" de Eugene Ionesco. In colaborare cu Lucian Pintilie, monteaza "Trei surori" de Cehov.

BLAGA. "Vedeam satul asezat inadins in jurul bisericii si al cimitirului. Adica in jurul lui Dumnezeu si al mortilor." Acesta a fost "Elogiul satului romanesc" adus de poetul si filosoful Lucian Blaga in discursul tinut la Academie, institutie din care a fost scos pe motive politice. Si tot el ne-a spus sa nu strivim "corola de minuni a lumii". Fiica sa, Dorli Blaga, incearca sa-i respecte dorinta si la propriu. Autoritatile au construit o sala de sport langa mormantul poetului, obturandu-i privirea spre Rapile Rosii. Acolo e o parte a corolei de minuni a lumii pe care prea putini o inteleg. De atunci, necontenit, Dorli Blaga este primul om din societatea civila care protesteaza. Reuseste sa adune in jurul ei alti oameni care stiu sa aprecieze valorile pe care Lucian Blaga le-a intrupat in poezie si in trilogia sa filosofica.

Dorli Blaga ii dedica memoriei tatalui sau o carte, intitulata "Tatal meu, Lucian Blaga", o demonstratie a demersului de o viata: recapatarea imaginii adevarate despre marele intelectual.

PALEOLOGU. Theodor Paleologu citea la patru ani Platon, iar la cei treizeci si ceva ajunge ambasadorul Romaniei in Danemarca. El este fiul lui Alexandru Paleologu sau Conu’ Alecu, asa cum ii spuneau prietenii. Vocatia genetica? Politica sau, mai precis, liberal prin definitie. Gusturile? Aristocratice. Influenta tatalui conteaza in formarea sa, dar reusita in afara tarii i se datoreaza in intregime. Studiaza la Paris si München si preda la multe dintre colegiile occidentale. Publica articole si studii in reviste de specialitate, dar si editoriale in ziarele romanesti.

PARINTI DE SEAMA

Tudor Vianu - doctor in filosofie, profesor titular de estetica. Operele sale sunt: "Dualismul artei", "Arta si frumosul", "Filosofie si poezie", "Introducere in teoria valorilor" etc. Eugen Lovinescu - critic si istoric literar, memorialist, dramaturg, romancier si nuvelist. Scrie: "Istoria civilizatiei romane moderne", "Istoria literaturii romane contemporane" etc. Lucian Blaga - poet si filosof. A scris versuri - "In marea trecere", "Lauda somnului" etc. - , teatru - "Zamolxe", "Mesterul Manole" etc. - , filosofie: "Trilogia cunoasterii", "Trilogia culturii", "Trilogia valorilor" si "Trilogia cosmologica" (neterminata). Eugen Ionesco - parintele teatrului absurd. Scrie in romaneste "Elegii pentru fiinte mici", "Nu", "Englezeste fara profesor", "Razboi cu toata lumea". In limba franceza a scris teatru, proza, eseuri si memorialistica, volume de desene. Alexandru Paleologu - scriitor, diplomat si om politic. A scris: "Tema duelului la Camil Petrescu", "Bunul-simt ca paradox. Eseuri", "Minunatele amintiri ale unui ambasador al golanilor" etc.