Vănătoarea de sămbătă noaptea. Chipul cu căşti

de Tudor Chirila | 02 Aug 2007 • 00:00

Raze reci albe şi puternice mătură incaperea imensă, inaltă.Din semiintuneric prind viaţă obiecte măturate in viteză de lumină.O vitrină imensă din oglindă plina cu sticle, canapele albe din imitaţie de piele, candelabre uriaşe spănzurănd din tavan pereţi din cărămidă aparentă, coloane rotunde şi groase la distanţe mari unele de altele.

Raze reci albe şi puternice mătură incăperea imensă, inaltă.Din semiintuneric prind viaţă obiecte măturate in viteză de lumină. O vitrină imensă din oglinda plină cu sticle, canapele albe din imitaţie de piele, candelabre uriaşe spănzurănd din tavan pereţi din cărămidă aparentă, coloane rotunde şi groase la distanţe mari unele de altele. In faţa canapelelor sunt mese de sticlă pe care se află frapiere. Sampanie, gheaţă, pahare, sticle de whiskey sau vodcă neatinse, neincepute. Muzica impersonală se scurge din boxele mari agăţate in colţurile sălii.Volumul e mic căt să intreţină atmosfera. E un drumân bass ieftin, doar beat si basi in extrem. Piccoli imbrăcaţi in uniforme alb negre traversează din cand in cand incaperea.

Este sămbătă seara, orele 21 şi animalele sunt incă adormite. Două femei pitice freacă podeaua de piatră şi sticlă incercănd să acopere cu detergenţi mirosurile vănătorii de vineri. Un barman şterge plictisit şi ritmic pahare mici de patruzeci de ml. Pahare de shot-uri. Ne aflăm intr-un subsol uriaş din care nici un zgomot nu are cum sa răzbată la suprafaţă oraşului şi a străzilor.
Intrarea in subteranul grandios se face printr-o stradă nu foarte circulată dintr-un cartier modest. Aproape că poţi pierde din vedere uşa clubului străjuită din ambele părţi de vitrinele magazinelor care au un cuvănt de spus in comertul oraşului. Doar taurii cu tricouri şi pantaloni negri şi pantofi scalciaţi care păzesc intrarea atrag atenţia asupra uşii. Dar acum ei sunt relaxaţi. Scuipă molcom din cănd in cănd şi se intreţin cu un şofer de taxi, care nu are clienţi. Nici nu are aerul ca şi-ar dori.

E 21 30 şi animalele sunt incă adormite.Taurii se scobesc in nas, scuipă şi il ascultă pe taximetrist cănd cu măinile la spate cănd cu braţele incrucişate. Se incruntă şi nu zambesc. Au aerul că nu inţeleg pănă la capăt tot ce le spune taximetristul. Cutele frunţilor lor desenează intrebări nerostite. Nerostite răman. Taurii nu trebuie să inteleagă totul, altfel ce rost ar mai avea să sară la bataie?

Pe marginea trotuarului se adună căţeii noptii. Sunt copiii care parchează maşinile. Amuşina in dreapta şi in stănga işi rotesc ochii vii şi dau din coadă cănd se apropie vreo maşina luxoasă. Ghidează maşinile cu gesturi largi şi mature imprumutate de la agenţii de circulaţie după care se reped să deschidă u,sile din spate şi aşteaptă cu infrigurare răsplata. Uneori primesc bani, alteori lovituri şi dispar schelălăind in noapte. Sunt inteleşi cu taurii şi conducerea subteranului. Nu parchează decăt maşinile foarte scumpe şi cele apropiate locului. In subteran pregătirile se apropie de sfarşit. Piticele şi-au terminat treaba şi fumează pe hol in dreptul toaletelor. Picolii s-au inmulţit dintr-odata şi se invartesc şi mai repede printre coloanele incăperii uriaşe. Lumina candelabrelor creşte pentru a scădea mai tarziu in noapte.

Este ora 22 30 şi animalele incep să se trezească. Afară taurii işi modifică poziţia. Nu mai scuipă, işi indreaptă trunchiurile grele şi depărtează picioarele. Creaturile nopţii incep să sosească. E timpul manejului, al expoziţiei, al defileului şi vanătorii de sambătă noaptea. Din diverse colţuri ale străzii işi fac apariţia girafe cu cizme albe pe tocuri nesfarşite, fuste scurte lipite de bucile deja transpirate. Puştoaice cu ochelari de soare imenşi acoperindu-le feţele păna la boturile umede sunt insoţite de pantaloni albi şi tricouri mulate pe burţi sau pe bicepşi, incrustate cu pietre din plastic sclipitor. Un D şi un G sunt cel mai des intalnite monograme. Femele in varstă işi cară pe braţe genţile grele din piele de toate culorile şi caută din ochi masculi care să le a,seze la vreuna din mesele cu canapele albe. Lumea se scurge uşor in subteran. Sunt puţini acum şi se studiază tăcut. Nimeni nu vorbeşte. Toata lumea păndeşte pe toată lumea şi gesturile sunt puţine. Păunii in tricouri pestriţe care nu poartă ochelari de soare mestecă scărbiţi şi lent sau dau roată cu privirea in căutarea unui loc mai bun sau a vreunei fuste scurte cu carnea tare. Sandale aurii, maieuri transparente, pantofi albi cu varful ascuţit, şlapi de mătase, lanţuri masive din aur şi priviri grele de foame se scurg in subteran. Afară incep să sosească maşinile luxoase. Se aliniază. Căţeii le parchează in viteză cu strigăte scurte. Glezne fine şi gambe lucrate, lucinde in luminile nopţii işi fac apariţia din spatele portierelor. Un picior... al doilea şi gata.. gazela e in picioare aşteptand să fie luată de mană şi condusă uşor sub pamant. Taurii zămbesc infierbantaţi şi işi incasează bacşisul de la mistreţul mic de statură care işi lipeşte mainile de fundul bombat al gazelei. Ea lasă capul uşor pe spate, aferată şi se prelinge uşor pe scările ce duc in inima clubului. In faţă unul din taurii in tricou negru imparte coate in dreapta şi in stănga şi-i conduce la canapelele din faţa unui panou imens de sticlă in spatele căruia se zbate un chip cu căşti. Cei doi se aşează. Lumea ii priveşte cu ură şi admiraţie. Taurul salută şi se indreaptă spre ieşirea din subteran. Gazela se măngaie şi soarbe şampanie. Mistreţul se uită dispreţuitor in jur.

Este ora 23 30 şi animalele s-au trezit. Subteranul se umple incet-incet. Barmanii se mişca in viteză şi livrează licori. Paharele apar şi dispar intr-un joc nebun. Se soarbe, se linge, se bea, se suge se dau paharele peste cap. Paharele vin şi pleacă, sticlele se golesc. Picolii se furişeaza prin multime cu tăvile deasupra capetelor. In spatele panoului chipul cu căşti savurează mulţimea şi ridică volumul. Un curent străbate fibrele muşchilor. Incepe mişcarea. Se dă din cap pe beat. Nimeni nu renunţă la scarbă din priviri.

Este ora 24 şi incepe vănătoarea. Miroase a carne şi dorinţa. Privirile işi caută perechea. Broboane de sudoare urmează cursul muşchilor. Ochii se tulbură şi ţăţele ies in faţă şi buzele plescăie senzual. Gazelele freamătă, excitate de sunet şi de prea multă atenţie. Işi freacă picioarele umede. Chipul cu căşti impinge volumul la maxim. Toate braţele se ridică eliberand glandele şi mirosurile. Parfumurile se amestecă intre ele şi cad greu peste lume. Măini intinse implora candelabrele de sticla care in schimb reflectă sute de feţe in transă. Totul e din ce in ce mai repede. Se sare in sus intr-un ritm infernal. Nimeni nu apucă să vorbească. Vănătorii incearcă să iasă la atac. Burţi paroase şi pachete lucioase de muşchi acoperite de cămăşi sau tricouri incearcă să se apropie de căprioarele imbatate de groove. Le suflă in urechi sau pe gat se freaca de ele şi le ademenesc către canapelele albe. Ameţite de muzică şi efort unele cedează. Cele mai rezistente se retrag către alte colţuri ale subteranului ca sa-şi continue ritualul frenetic. Altele se imbratişează perechi şi-şi freaca partile libere ale cărnii. In jurul lor se adună porci ranjiti cu ochelari negri şi lanţuri grele aşteptandu-le să se despartă pentru a le ataca separat. Băuturile curg neintrerupt. Tulburate de alcool puştoaicele incearcă să bea in mişcare şi bautura se scurge adesea pe gat către umeri şi sani intărindu-le sfarcurile tinere. Masculii in varstă privesc disperaţi sprijinind tejgheaua sau plimbăndu-se prin mulţime, aparent liniştiţi. Ei nu pot sa atace, cel puţin nu aşa cum o fac tinerii. Carnea lor fleşcaita nu face doi bani la vanătoare. Pentru ei vănătorea incepe din buzunare. E devreme insă şi hienele insetate de bani intarzie să apară. Plus că trofeul suprem e căprioara cu fustă prea scurtă şi carnea tare şi sani răzvrătiti.

Este ora 2 şi animalele sunt dezlanţuite. Deasupra, la intrare, taximetrele se amestecă cu maşinile scumpe. Degetzele delicate stranse in sandale de pai, coboară şi se indreaptă cu paşi mărunţi către subteran. Alte căprioare şi gazele transpirate şi mirosind a poveste de-o noapte, scandal sau dorinţa se pierd inăuntru. Taurii, cu nările fremătand le urmăresc lung cu privirea lor bovină şi incruntată. După cele mai singure şi fără apărare aruncă glume grele. Sunt infierbintaţi de atăta trafic şi aşteaptă greşeala vreunui novice, vreun armăsar rebel şi fără conexiuni ca să-şi poată face dreptate cu pumnul. Se-ntampla adesea cănd vreo gazelă ieşită din simţuri atacă un mănz in călduri, undeva pe la bar sau toalete, se intampla atunci ca mistreţul gazelei să cheme taurii să rezolve problema. Pe marginea străzii căţeii nopţii işi numără banii făcuţi in parcare. In subteran chipul cu căşti impinge volumul la maxim. Vitrina din oglindă vibrează presată de başi şi odata cu ea sticlele care se mişca jur-imprejur. Barmanii privesc mulţimea cu ochi obosiţi şi blazaţi. Lumea e agresivă, rănjeşte tulbure, dansează, urlă şi cere băutură. Adunarea se transformă uşor intr-o mare familie de-o noapte cu legături neinţelese şi tulburi. Hainele atarnă, ude şi grele, fardurile intinse urăţesc.Vănătorii ameţiţi işi haituiesc vănatul cu urlete şi ranjete băloase. Podeaua musteşte de sudoare şi alcool păstrand fierbinte dorinţa. Nimeni nu mai judecă toata lumea, vrea, arde sau consumă ce mai e de consumat. Femelele se alintă aiurea, se-mpleticesc şi incearcă să se aranjeze. Se mişca lent şi sunt o prada usoară. Băuturile cad greu in burţile asaltate de başi. Imperecheaţii de-o noapte se retrag sa păngărească aşternuturi albe. Cei care nu au reuşit rătăcesc haotic, fluturi de noapte in căutarea luminii. Porcii cu tricouri mulate şi bratari de aur fraternizează la bar in timp ce masculii bătrăni şi gri negociază cu hienele. Restul lumii dansează in continuare electrizat de chipul cu căşti care priveşte impersonal mulţimea savurand o piersică feliată in liniştea din spatele panoului de sticla.

Este ora 4 dimineata şi animalele se retrag... De undeva dintr-un colţ al subteranului o pereche de ochi ascuţiţi şi pătrunzători supraveghează mulţimea... Din cănd in cănd face doi trei paşi in lumină, se opreşte, numără, şi se intoarce speriat inapoi. Poartă o cămaşă inflorată, are mers de bursuc şi cap de şobolan. Işi freacă mainile pline de inele cu pietre şi reia ritualul: face cativa paşi in lumină, numară şi se intorce inapoi... Afară taxiurile vin goale şi pleacă incărcate de participanţii la vănătoare. Mistreţii şi porcii işi tarăsc prada spre masinile lor. Urmează ospaţul. Ceilalţi, mai săraci o ingrămadesc in taxiuri. Căprioarele care au rezistat asaltului părăsesc victorioase subteranul impleticindu-se in grupuri de căte trei, patru. Căţeii nopţii se reped după ele, aţataţi de miros şi de fraţii mai mari. Subteranul se goleşte văzand cu ochii. Vreo doi, trei mănji cu cămăsile scoase din pantaloni rătăcesc ameţiţi spre ieşire... Picolii işi trag sufletul şi fumează undeva după tejgheaua inaltă de marmură... In spatele panoului chipul cu căşti verifică subteranul. Nu mai e nimeni. Schimbă muzica. Din boxele incinse se revarsă usorÂ Chet Baker.Chipul cu căşti işi aprinde o ţigara. Trage cu sete şi coboară din spatele panoului. Se aşează pe o canapea alba. O picoliţă ii aduce o cafea.Â Din intuneric işi face apariţia bursucul cu cap de şobolan şi cămaşa inflorată. Se cocoaţă pe canapea lăngă chipul cu căşti. Face un semn barmanului. Acesta se apropie mestecănd un sandwich cu carne de miel.
- Căţi crezi că au fost azi? intreabă bursucul cu gatul intors spre chipul cu căşti.
- Vreo opt, noua sute...
- Noi căt am făcut?
- Doişpe mii cam asa, răspunde barmanul cu gura plină de miel...
- Bun aşa, se freacă, bursucul. Tăcere.Vocea caldă a lui Chet Baker măngăie atmosfera. Dintr-odată bursucul se intoarce spre barman
- Auzi? Mi-aduci şi mie ceva de futut?
Afară strada e pustie...Lumina albastră a zorilor inghite lent reclamele albe de neon...Chipul cu căşti merge agale pe stradă şi se gandeşte că in cluburi lumea nu prea se mai sărută...
Â