Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Deschidem „Dicționarul” mizând pe erudiția etnologului Gheorghiță Ciocioi: „Cernica este astăzi un nume știut de noi mai ales prin vestita mănăstire Cernica din apropierea Bucureștilor, ctitorie din urmă cu peste patru veacuri a marelui vornic Cernica Știrbei. Cernica este un diminutiv slav (medio-bulgar) al numelui Cerniu, Cernea, Cernia (Cernio, Cerno, Ceren, md. bg.) - în tălmăcire, Negru, Negrea. În Balcani, de asemenea, Mavro/ Mavru (μαύρος, gr.), Karo/Kara (tc.) - corespondente ale aceluiași nume și tributare unor vechi superstiții și credințe de la sud de Dunăre, trecute și la noi - mai ales în Oltenia. Nume protector (apotropaic), alături de Oprea, Stoica, Pitiș, Ciucu, Stamate, Bibu/Bibe etc.”.
Protecție pe viață
Mai departe: „Primit de un copil nebotezat, pentru a fi ferit de moarte, în familiile cărora le-au murit mai mulți prunci, având înțelesul: prin numele lui, Negru (Cernea), să fie îngrozitor pentru moarte, aceasta să-l cruțe, să o îngrețoșeze, ca el să trăiască și să fie sănătos. După ce trecea primejdia, copilul era chemat după numele său de botez, fără a fi abandonat însă numele protector, care îi rămânea adeseori pentru întreaga viață. Nume date până în secolul al XIX-lea la noi, iar la sud de Dunăre chiar și către începutul secolului al XX-lea. Cu toate acestea, numele vestitului Negru Vodă are o cu totul altă poveste...”.
Locul interzis
În siaj religios - cuvântul „hram” (cu înțelesul, astăzi, în românește, de sărbătoare a unei biserici, patron, ocrotitor al unui sfânt locaș): „«Hram», în limbile slave, desemnează, prin comparație cu limba română, biserica în sine, un templu religios, «hramul bisericii» putând fi considerat un pleonasm. Numele templului religios («templum» în latină datează din secolul al VI-lea î.Hr., cu referire la lăcașurile de cult romane), în slava veche («hramă»), a fost împrumutat, cel mai probabil, prin contactul slavilor cu popoarele de origine turcică (khazari, proto-bulgari etc.), avându-și originea în limba arabă - ḥarām (de la rădăcina ḥrm) = «interzis, mai ales oprit din punct de vedere religios», de neatins. De la «locul interzis» - sanctuarul -, înțelesul se va extinde și asupra clădirii religioase în sine, care îl adăpostea”.
Albinoiul
Un alt cuvânt cu înțeles uitat - „zălog” (cu înțelesul de garanție, gaj): „Termen împrumutat din slava veche - зало́гъ. Za - pentru; log (lojiti) - a pune, a așeza. În tălmăcire: «a pune pentru». Ceva pus în schimbul a altceva”. Și un termen la modă - „dronă”: „Cum tot cad... Un împrumut din engleză pentru vehicul aerian fără pilot (UAV). «Drone» (en.) se tălmăcește, la prima vedere, prin trântor. Ori mai plastic: «albinoi». Numirea a fost dată de-a dreptul ironic, în anii ’30, de englezi unui tip de aeronave ce zburau zgomotos și lent. «Zumzăitul» lor era precum cel al unui trântor/bondar, diferit de al unei «regine»/albine. «Bâzâitul» în cauză va face ca numirea să fie adoptată pentru vehiculele fără pilot de către armata americană încă din 1941”.
Nume cu origine uitată
Lenin - rezonanțe siberiene
Etnologul Gheorghiță Ciocioi a lămurit și originile unor nume faimoase. În capul listei, unul care a schimbat destinele a milioane de oameni - Lenin: „Lenin este un pseudonim «revoluționar», ales de V.I. Ulianosv. Mai întâi, pentru a-și semna articolele sale. Va deveni apoi un nume ce va naște fiori până către zilele noastre... «Moda» pseudonimelor va fi, altfel, cultivată și de alți «revoluționari» ruși: Stalin - «omul de oțel», Molotov - «omul-ciocan», Kamenev - «omul tare ca piatra» etc. O adevărată «garanție» a biruinței bolșevice... Lenin a luat acest nume pentru a scoate în evidență diferența de idei și viziune față de părintele marxismului rus G. V. Plehanov (1856-1918), ce își semna cel mai adesea articolele sale în Occident sub numele de «Volghin» - nume luat după fluviul Volga, socotit inima Rusiei. Un «duel» vrut simbolic pentru supremație în punerea în practică a marxismului rus”.
Râul cel mare
Tot aici: „Astfel, V.I. Ulianiov, prin opoziție cu Plehanov, se va «îndrăgosti» de numele fluviului siberian Lena, semnând în gazete ca Lenin. Lena e cu peste 800 de km mai lung față de Volga. Prin aceasta, Lenin își arăta ruptura cu Plehanov, rezistența, izolarea, duritatea și asprimea de-a dreptul siberiene în ideile sale. Exploratorul Pantelei Peanda va fi cel care va consemna pentru prima oară, în 1619-1628, numele acestui fluviu. Sub forma Eliuenă, devenit cunoscut ca Lena în rusă. În limba evenki, numele râului este «Eliu-Enă»/«Eliuenă», «Lină». Provine din «iănă» - «râul cel mare»”.
Berdiaev - Fiul țesătorului
„Nume cunoscut la noi prin filosoful rus Nikolai Aleksandrovici Berdiaev (1874-1948). Reprezentant al existențialismului, preocupat îndeaproape de filosofia religiilor. Nume citat adeseori în Teologia românească. Numele de Berdiaev provine de la o parte a războiului de țesut - spata (бердо), «berdei» fiind o poreclă pentru cel care lucra «cu spata», țesea la război, bătea mereu «la spată», ori chiar «fabrica» o astfel de componentă a războiului. Ajuns nume de familie. Berdiaev - fiul «țesătorului», al celui care «se ocupă de spată», «al lui Berdei»”.
Drulă - Jerpelitul
„Nume întâlnit mai ales în Oltenia (nu foarte des). Adăugat, în trecut, uneori, la un nume de familie deja existent (Istrate-Drulă, Ionescu-Drulă), fiind vorba de o poreclă, ajunsă, în timp, «nume de neam». Porecla dată provine dintr-un regionalism de peste Dunăre - drulea/m (дру̏ля/м) - a avea hainele rupte (de la atâta purtat), Drulea/Drulă putând fi tradus aproximativ prin «haine rupte», «cel cu haine ponosite», «jerpelitul». Un termen rar, astăzi cu înțeles uitat la noi...”.
„Cernica este un diminutiv slav (medio-bulgar) al numelui Cerniu, Cernea, Cernia (Cernio, Cerno, Ceren, md. bg.) - în tălmăcire, Negru, Negrea”, Gheorghiță Ciocioi, etnolog
„După ce trecea primejdia, copilul era chemat după numele său de botez, fără a fi abandonat însă numele protector, care îi rămânea adeseori pentru întreaga viață”, Gheorghiță Ciocioi, etnolog
„«Hram», în limbile slave, desemnează, prin comparație cu limba română, biserica în sine, «hramul bisericii» putând fi considerat un pleonasm”, Gheorghiță Ciocioi, etnolog
„Numele templului religios, în slava veche («hramă»), a fost împrumutat, cel mai probabil, prin contactul slavilor cu popoarele de origine turcică (khazari, proto-bulgari etc.), avându-și originea în limba arabă - ḥarām”, Gheorghiță Ciocioi, etnolog
„V.I. Ulianiov, prin opoziție cu Plehanov, se va «îndrăgosti» de numele fluviului siberian Lena, semnând în gazete ca Lenin”, Gheorghiță Ciocioi, etnolog
Citește pe Antena3.ro
