România participă la cea de a 50-a ediție a Târgului Internațional de Carte de la Sofia

În cadrul standului național situat în Palatul Naţional al Culturii (NDK) din centrul Sofiei, publicul va avea posibilitatea de a-i întâlni pe scriitorii Ohara Donovetsky, Flavius Ardelean-Bachmann și Bogdan-Alexandru Stănescu. Moderarea și traducerea la evenimente vor fi asigurate de Lora Nenkovska şi Vanina Bojikova, traducătoare a numeroase volume de literatură română contemporană în limba bulgară, promotoare ale culturii române în Bulgaria.

Cu acest prilej, vor avea loc atât lansarea ediției în limba bulgară a romanului lui Bogdan-Alexandru Stănescu Copilăria lui Kaspar Hauser (Polirom, 2019 / Janet 45, 2022, traducere Lora Nenkovska), cât și două avanpremiere: Ohara Donovetsky, Casting pentru ursitoare (Polirom, 2018 / Paradox, 2024, traducere Vanina Bojikova), respectiv Flavius Ardelean-Bachmann, Vene rare (Nemira, 2021 / Colibri, 2024, traducere Vasilka Alexova).

„Prezența României la târgul de Carte din capitala Bulgariei se bucură, în fiecare an, de un real succes, evenimentele la standul național fiind întotdeauna apreciate de public, autori, editori, traducători”, transmite Ministerul Culturii.

În cadrul unui eveniment deosebit, cel mai important scriitor bulgar contemporan, Georgi Gospodinov, recent câștigător al prestigiosului premiu International Booker Prize, va purta un dialog la standul României cu autorul și editorul Bogdan-Alexandru Stănescu despre teme actuale ale literaturii.

Ohara Donovetsky (n. 1969), absolventă a Facultății de Litere a Universității București (1994), are un masterat în Literatură Comparată și Teoria Literaturii (1995), este doctor în filologie și scriitoare. A colaborat la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” al Academiei Române (2012), a participat la programul TVR2 Cu 2 treci Bac-ul (2013) și a predat limba și literatura română la Colegiul „Tudor Vianu” din București (1997 – 2017). Este autoarea romanelor Casting pentru ursitoare (nominalizat în 2018 la Premiile Uniunii Scriitorilor din România, secțiunea Cartea de debut), Întâlnirile unei profesoare rătăcite (2019) și Puzzle cu pețitoare (2020), a volumului Gramatica limbii române ca o poveste (2013, reeditat în 2014), a cărții de eseuri pe teme frazeologice Vorbe la purtător în izmene de călător. Despre cum folosești zicerile limbii române când ești departe și ți-e dor (2021) și a volumului de poezie Meniu cu lupul în poală (2022). Semnează Cozonac la patru mâini (2021), în colaborare cu Doina Jela. Este prezentă în antologii, cu eseuri în Prof de română I, III, IV (coordonator vol. III) și cu proză scurtă în Nume de cod: Flash Fiction (2019), Literatura la feminin (2021) și Cele mai înalte uimiri (2023).

Flavius Ardelean-Bachmann este scriitor de literatură fantastică pentru adulți și copii, membru al Horror Writers Association. A publicat nouă romane și trei volume de povestiri, pentru care a primit două premii Colin pentru literatură fantastică. Volumul său de debut, Îmblânzitorul apelor, a fost nominalizat la Festival du Premier Roman de Chambéry, Franța, iar Flavius Ardelean a fost propus de două ori consecutiv la premiul Tânărul Prozator al Anului în cadrul Galei Tinerilor Scriitori din București, pentru romanele sale din ciclul Miasma. Cărțile sale pentru copii, Bezna și Mecanopolis, au fost nominalizate la premiul Cartea Anului în cadrul Premiilor Anului în Cultură la Brașov. Romanele și povestirile sale au fost traduse în engleză, rusă, maghiară și germană, fiind bine primite de presă și recenzate în Publishers Weekly, Esquire, Tageszeitung, Börsenblatt, Bücher Magazin și la SWR2.

Bogdan-Alexandru Stănescu (n. 1979) este prozator, poet, eseist, traducător și editor. În prezent este director editorial al editurii Pandora M, din cadrul Grupului Editorial Trei, coordonatorul colecției Anansi. World Fiction. În 2010, a publicat împreună cu Vasile Ernu volumul de dialoguri Ceea ce ne desparte. Epistolarul de la Hanul lui Manuc (Polirom), iar în 2012 a debutat ca poet, cu volumul Apoi, după bătălie, ne-am tras sufletul (Cartea Românească), volum nominalizat la premiile revistei Observator cultural şi la premiile Radio România Cultural pe anul 2012. În 2013, a publicat la Editura Art volumul de eseuri Enter Ghost. Scrisori imaginare către Osip Mandelştam, iar în 2014, cel de-al doilea volum de poeme, anaBASis (Editura Cartea Românească), carte nominalizată la premiile Radio România Cultural. În 2017 a publicat romanul Copilăria lui Kaspar Hauser (Editura Polirom), recompensat cu Premiul pentru proză al clubului de literatură Nepotu’ lui Thoreau, Premiul pentru proză Radio România Cultural, Premiul Festivalului primului roman de la Chambery, Franţa, ediţia 2018 și nominalizat pe lista scurtă a Premiului Uniunii Europene pentru Literatură, ediția 2018. În anul 2019 a publicat romanul biografic Caragiale. Scrisoarea pierdută, în 2021 volumul de poeme Adorabilii etrusci (Editura Charmides), nominalizat în 2022 la Premiile revistei Observator cultural și la Premiile ARCA și câștigător al Premiului Național pentru Poezie „George Coșbuc” iar în primăvara lui 2022, romanul Abraxas (Editura Polirom), câștigător al premiului revistei Observator cultural pentru proză, al Premiului pentru proză al Ziarului de Iași și nominalizat la premiile revistei Ficțiunea și la premiile Radio România Cultural. În 2023 a publicat, împreună cu Vasile Ernu, volumul de eseuri epistolare Centrul nu se mai susține. Ceea ce ne desparte (Editura Trei). Din 2012 este doctor în literatură, cu teza Opera lui Emil Botta: Ars moriendi. A tradus din Alberto Manguel, James Joyce, Tennessee Williams, William Faulkner, Sandra Newman, Sue Prideaux, Edward Hirsch, Daniel Mendelsohn, Paul Auster, Philip Roth, Louise Glück, Hannah Arendt și C.G. Jung.

(sursa: Mediafax)